Matusi care vor fictiune, dar nu citesc literatura.
Vargas Llosa transfera elemente autobiografice ale relatiei cu propria sa matusa, Julia Urquidi Illanes, intr-un roman savuros si navalnic, lipsit de prejudecati.
Pe masura ce avalansa radionovelelor scapa de sub controlul fanaticului condeier, viata tanarului Mario si cea a matusii sale Julia scapa de sub controlul familiei.
Ea are 32 de ani, e boliviana si proaspat divortata.
El are 18 ani, e student la drept si scrie scenarii care ajung la cos.
La Radio Panamericana, un tanar redactor de stiri tempereaza gustul pentru catastrofe al colaboratorului sau si se indragosteste de o Matusa prin alianta, Julia.
Inainte de aparitia televiziunii in Peru, teatrul radiofonic - urmasul romanului-foileton din gazetele secolului al XIX-lea - asigura bunul mers al acelei lumi.
Iata o lume de matusi si de condeieri, aparent intr-un echilibru intre cerere si oferta.
Condeieri care nu scriu carti, dar produc fictiune in cantitati uriase.
Matusi care vor fictiune, dar nu citesc literatura
