„Mă reîntorc la roman după zece ani de căutări literare. În ceea ce mă privește am observat la majoritatea oamenilor copleșiți de avere un amestec crescând de orgoliu amar neîncredere și tristețe.“ (Michel de Saint Pierre). „Ghinionul bogaților” nu este o sintagmă gratuită. În același timp eu care am trăit și muncit multă vreme în mediul miliardarilor am dorit să pun în lumină extraordinara nefericire ce se abate asupra celor care pentru moment sunt excesiv de avuți.
Pe scurt am vrut să scot în evidență efectele pe care banul le are asupra ființei omenești și asupra a tot ce o înconjoară.
Toate acestea abrutizează infailibil sufletul unui om tind să-i întunece judecata și încetul cu încetul îl conduc spre tirania unei bătrâneți atotputernice fastuoase si solitare.
Asistăm la o luptă continuă fără scrupule bazată pe combinații viclene al cărei protagonist este un magnat al industriei și finantelor.
Rivalităţile au asprimile specifice lumii fiarelor.
O devalorizare urmată de unele speculaţii provoacă o cascadă de evenimente mai mult sau mai puţin tragice.
Un gigant absoarbe un altul printr-o ofertă publică de cumpărare. În această junglă a economiei moderne se petrec drame.
Evenimentele gravitează totuşi în jurul miliardarului pe care îl descriu: un anume Fabre-Simmons – conducătorul unui grup complex de firme industriale și financiare.
M-am străduit să descriu şi să analizez în profunzime fiecare personaj al meu. În MILIARDARUL am încercat să depăşesc schema românească a eroului unic. „Mă reîntorc la roman după zece ani de căutări literare
