„Luna septembrie, care deschide anul bisericesc ortodox, cuprinde sărbători şi zile de pomenire ale unor mari Sfinţi ai creştinătăţii, pentru a căror cinstire imnografii au alcătuit numeroase tropare, stihiri şi canoane, cuprinse în Mineiul pe septembrie.
Biserica Ortodoxă Română cinsteşte, în această lună, alături de Cuviosul Dionisie Exiguul (1 septembrie), pe următorii Sfinţi daco-romani şi români: Cuvioşii Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (7 septembrie), Onufrie de la Voron.
Alături de aceste praznice, în luna septembrie sunt pomeniţi Drepţi şi Proroci ai Vechiului Testament (Prorocul Moise, Dreptul Ghedeon, Prorocii Iona şi Baruh), Ucenici ai Mântuitorului (Evanghelistul Ioan), Sfinţi ai vremurilor apostolice (Drepţii Ioachim şi Ana, Drepţii Zaharia şi Elisabeta, Comeliu Sutaşul, Apostolul Codrat, Martirul Petroniu, Sfintele Zenaida şi Filonila), mari Ierarhi ai Bisericii (Ioan Postitorul, Antim al Nicomidiei, Vavila al Antiohiei, Visarion al Larisei, Grigorie al Armeniei, Sfinţii Părinţi de la Sinodul al treilea Ecumenic), Mucenici (Eustatie Plachida, Mamant) şi Muceniţe (întâia Muceniţă Tecla, Eufimia, Sofia cu fiicele sale, cele 40 de Muceniţe din Adrianopol), Mărturisitori (Cuviosul Hariton), Cuvioşi (Simeon Stâlpnicul, Chiriac Sihastrul) şi Cuvioase (Teodora din Alexandria), dar şi netrupeşti Puteri (Arhanghelul Mihail).
Prin cinstirea Maicii Domnului, Biserica propovăduieşte învăţătura ortodoxă despre pregătirea întrupării Fiului veşnic al lui Dumnezeu prin Naşterea Fecioarei Maria, care va deveni Maica Domnului Iisus Hristos, iar sărbătoarea înălţării Sfintei Cruci ne arată puterea iubirii smerite a lui Hristos ca fiind mai tare decât păcatul, iadul şi moartea.
In această lună Biserica serbează două mari praznice: Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie) şi înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), sărbători cu semnificaţie teologică pentru începutul anului bisericesc.
De asemenea, în aceeaşi zi, Biserica Ortodoxă Română a înscris în calendar şi pomenirea Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit), originar din Dobrogea, iniţiatorul cronologiei creştine, în secolul al Vl-lea.
Astăzi, Bisericile Ortodoxe de pretutindeni consideră ziua de 1 septembrie şi ca Zi a rugăciunii pentru mediu, văzut ca dar al lui Dumnezeu către oameni, care însă trebuie să manifeste responsabilitate faţă de creaţie.
Isaia 61, 1-2). să vestesc anul cel plăcut al Domnului (cf. să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea.
Această zi aminteşte şi de Sărbătoarea trâmbiţelor din Vechiul Testament (Levitic 23, 24-25), dar şi de începutul propovăduirii Mântuitorului Iisus Hristos în sinagoga din Nazaret unde, dându-I-se cartea Prorocului Isaia, a citit aceste cuvinte: Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor, M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima. începând cu anul 462, binecredinciosul împărat bizantin Leon I (457 – 474) a mutat începutul indictionului la 1 septembrie, zi pe care imnografla bisericească a împodobit-o ulterior cu rugăciuni adecvate începutului de an, pentru binecuvântarea anului, pentru buna întocmire a văzduhului, pentru îmbelşugarea roadelor pământului, pentru pacea şi bunăstarea poporului dreptcredincios.
Acesta fost începutul anului civil până în secolul al V-lea, Biserica serbând în această zi primul eveniment din istoria Noului Testament, şi anume Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul (Luca 1, 1-25).
Hr.). – 14 d.
Ca zi de începere a indictionului a fost aleasă iniţial ziua de 23 septembrie, ziua de naştere a primului împărat roman, Octavian Augustus (63 î.
Hr.
Indictionul era, la romani, o perioadă de 15 ani, convenţie temporală utilizată în strângerea dărilor către imperiu, devenită mai târziu unitate de măsură a timpului, păstrată şi în Imperiul bizantin.
Prima zi a acestei luni este dedicată indiciului sau indictionului, mai precis începerii anului bisericesc. „Luna septembrie, care deschide anul bisericesc ortodox, cuprinde sărbători şi zile de pomenire ale unor mari Sfinţi ai creştinătăţii, pentru a căror cinstire imnografii au alcătuit numeroase tropare, stihiri şi canoane, cuprinse în Mineiul pe septembrie
