„Facultatea mirarii ii este proprie omului.
Frumusetea indicibila a unei lumi in care civilitatea conta.“ — VLADIMIR TISMANEANU .
Steinhardt si a lui Aleksander Wat… Cosmosul burghez, deci urban, deci liberal, atat de dispretuit si de hulit de nihilistii revolutionar-totalitari, cu pasiuni mistice si/sau dialectice.
Lumea lui Stefan Zweig si a lui Thomas Mann, a lui Franz Kafka si a lui Paul Celan, a lui N.
I-am zarit plimbandu-se agale prin parcul din campus, printre cladirile neogotice, doua siluete evanescente, mesagerii unui alt univers, oaspeti stingheri dintr-o cosmopolita Europa Centrala, supravietuitori ai unei lumi pierdute, naruite, distruse.
Era la o conferinta aici, la Washington, la Universitatea Georgetown.
Filozoful vrea sa inteleaga ceea ce toata lumea, subintelegand, nu mai intelege: De vreme ce sunt inconjurat de oameni la fel ca mine si traiesc laolalta cu ei, care este fiinta coabitarii? De vreme ce sunt prins intr-o traditie si traiesc intr-o casa, care este fiinta locuirii? De vreme ce ma raportez necontenit la mine, iar propriul meu sfarsit, chit ca stiu sau nu, iradiaza in mine clipa de clipa, care este fiinta sinelui meu? De vreme ce totul este sau nu este, ce inseamna «este»?“ — GABRIEL LIICEANU „I-am vazut odata impreuna pe Czesław Miłosz si pe Jeanne Hersch.
Iar lucrurile de care nimeni nu se mai mira sunt tocmai cele pe care le intalnim la fiecare pas si care, prin indelunga lor frecventare, au cazut direct in subinteles.
Iar Mirarea filozofica in splendoarea ei ajunge sa atinga cel mai adesea fiinta lucrurilor de care nimeni nu se mai mira.
Aristotel vorbeste despre nasterea filozofiei tocmai in legatura cu capacitatea oamenilor de a se mira – thaumázein – in privinta faptului ca exista un lucru si ca el exista asa cum exista.
Va putea s-o recunoasca si sa spuna: Da, asa este! Cum se face ca eu nu m-am mirat inca in legatura cu asta? Mirarea e o componenta esentiala a conditiei umane.“ — JEANNE HERSCH„Filozofia s-a nascut din acel tip de gandire care are nevoie de o capacitate prealabila a mirarii.
Cititorul va regasi, sper, in Mirarea altuia propria sa capacitate de a se mira.
Ne propunem aici sa o reactualizam. „Facultatea mirarii ii este proprie omului
