630 de articole care definesc reprezentările mitice româneşti, invocate în obiceiurile şi practicile magice să alunge seceta şi bolile, să dea rod holdelor şi animalelor, să afle ursita şi norocul, să căsătorească fetele, să aducă linişte şi pace în ţară.154 de fotografii-document care ilustrează Panteonul românesc alcătuit din reprezentări mitice grupate în calendarul ţăranului, precum oamenii, pe criterii de vârstă şi de sex: cu moşi (Crăciun, Ajun, Nicolae, Andrei) şi babe (Dochia), cu sfinţi tineri (Sânvăsâi, Dragobete, Sântoader, Sângiorz) şi maturi (Sântilie, Sâmedru), cu zeiţe-fecioară (Floriile, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzăriţele, Ielele) şi zeiţe-mumă (Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Dracului).
Asemănător sfinţilor sub cupola bisericii, aceştia cultivau sub bolta cerului vieţuirea paşnică a omului cu semenii, dar şi cu natura din care îşi alegea simbolic mamă, tată, frate, soră, soţie postumă.. 630 de articole care definesc reprezentările mitice româneşti, invocate în obiceiurile şi practicile magice să alunge seceta şi bolile, să dea rod holdelor şi animalelor, să afle ursita şi norocul, să căsătorească fetele, să aducă linişte şi pace în ţară.154 de fotografii-document care ilustrează Panteonul românesc alcătuit din reprezentări mitice grupate în calendarul ţăranului, precum oamenii, pe criterii de vârstă şi de sex: cu moşi (Crăciun, Ajun, Nicolae, Andrei) şi babe (Dochia), cu sfinţi tineri (Sânvăsâi, Dragobete, Sântoader, Sângiorz) şi maturi (Sântilie, Sâmedru), cu zeiţe-fecioară (Floriile, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzăriţele, Ielele) şi zeiţe-mumă (Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Dracului)
