Cu o vasta intindere temporala si spatiala, romanul Mizerabilii ne ofera o adevarata cartografiere a societatii franceze de la inceputul secolului al XIX-lea, pe scena careia evolueaza numeroase personaje complexe, cu trasaturi puternice, care ilustreaza credintele si idealurile autorului insusi – posibilitatea de mantuire a naturii umane, dragostea ideala, justitia sociala, demnitatea umana. […] Mizerabilii este un joc cu destinul: pune in scena discrepanta dintre imperfectiunile judecatii omenesti si arhetipurile perfecte ale infinitului.” Adam Thirlwell, in The Guardian „Daca scriitorul nu ar scrie decat pentru vremea lui, ar trebui sa-mi rup si sa-mi arunc condeiul.” Victor Hugo „Mizerabilii nu intra in categoria romanelor, este un fel de monstre sacré.” Peter Brooks, in The New York Review of Books „Mizerabilii ne vorbeste si astazi prin temele sale sociale, care continua sa «bantuie» vremurile de criza pe care le traversam: saracia, sansele sociale si cinismul societatii, conditia femeii, exploatarea copiilor, teme pe care Hugo reuseste sa le transpuna in personaje vii si situatii de-a dreptul picaresti, pe urmele romanului de aventuri a la Eugène Sue.” Adina Dinitoiu, in „Prefata”.
Totul este relevant – pentru ca subiectul cartii este, literalmente, totul.
Adaptare cinematografica: Les Misérables (musical), cea mai cunoscuta versiune, din 2012, cu Hugh Jackman (in rolul lui Jean Valjean), Anne Hathaway (ca Fantine) si Russell Crowe (Javert) Les Misérables (adaptarea britanica din 1978) Les Misérables (film american din 1998) Les Misérables (serial francez din 2000) Les Misérables (serial britanic din 2018) „In acest roman nu exista digresiuni.
Musicalul Mizerabilii, care a avut debutul pe scena londoneza in 1985 si care se joaca si astazi, a fost rasplatit cu peste 100 de premii internationale si a fost vazut de zeci de milioane de spectatori, ramanand cel mai longeviv spectacol de musical de pe West End.
Filonul romantic al monumentalei opere a lui Victor Hugo se impleteste cu pasaje descriptive ale Bataliei de la Waterloo din 1815 si ale Insurectiei republicane din 1832, dar si cu o riguroasa analiza a arhitecturii Parisului si a canalelor acestuia, precum si cu o serie de insemnari ample despre natura umana, societate, istorie, arhitectura, literatura.
Ajunge primar al orasului Montreuil‑sur‑Mer, care prospera nebanuit sub indrumarea sa, iar mai tarziu, isi dedica tot timpul si resursele ingrijirii micutei orfane Cosette, copila parasita a lui Fantine.
Profund miscat de bunatatea monseniorului Bienvenu, care il iarta pe Jean Valjean pentru incercarea de a-i fura din casa si care il scapa din mainile politiei, fostul condamnat are sa isi duca mai departe viata ghidat de un singur gand: sa faca bine celorlati.
Trimis pentru cinci ani la ocna pentru ca a furat o paine, Jean Valjean ramane de fapt inchis nouasprezece ani, din cauza incercarilor constante de a evada; odata eliberat, va fi urmarit pentru tot restul vietii de Javert, inspectorul de politie.
Avand cinci parti, romanul prezinta parcursul personajului principal, Jean Valjean, si a catorva personaje din jurul acestuia: Fantine, Cosette, Marius, Javert, sotii Thénardier si copiii lor (Eponine, Azelma, Gavroche), de-a lungul a aproximativ trei decenii.
Cu o vasta intindere temporala si spatiala, romanul Mizerabilii ne ofera o adevarata cartografiere a societatii franceze de la inceputul secolului al XIX-lea, pe scena careia evolueaza numeroase personaje complexe, cu trasaturi puternice, care ilustreaza credintele si idealurile autorului insusi – posibilitatea de mantuire a naturii umane, dragostea ideala, justitia sociala, demnitatea umana
