Moldova, Sfanta coroana si Regii Jagielloni.
In acest caz, puterea este o expresie plenara a inegalitatii dintre indivizi si a unui raport de dominare, identificandu-se cu statul, dar care are rolul de a transforma o entitate abstracta intr-o realitate concreta..
De aceea, puterea are un caracter juridico-institutional si se afla la dispozitia unei persoane sau a unui grup de indivizi, care o exercita in folosul lor si al societatii careia ii apartin.
In general, tendinta este de a privi puterea ca inerenta oricarei societati umane, ca rezultat al competitiei dintre indivizi si grupuri, fiind cea care impune reguli si limiteaza efectele, pentru a nu se ajunge la anarhie.
Majoritatea acestor demersuri nu vizeaza puterea in sens abstract si nu isi propun sa defineasca un concept, sau sa-l remodeleze, ci atentia se indreapta asupra formelor ei de manifestare.
Studiile privind puterea au devenit foarte populare in ultimele decenii, in contextul eforturilor de renovare a istoriei politice, prin largirea considerabila a spectrului de lucru.
Fiind una de istorie a puterii, sunt necesare unele explicatii de natura metodologica si conceptuala.
Desi trateaza sfera relatiilor politice, in special cele considerate externe, lucrarea se deosebeste de abordarile traditionale.
Avand in centrul atentiei lupta pentru putere, lucrarea ofera o istorie riguroasa si realista, intr-o expunere diacronica, care integreaza analiza vocabularului politic, ceremonialului si a gandirii politice in contextul particular al evenimentelor istorice.
Vasalitate, putere si gandire politica (1387-1526) Pornind de la analiza vasalitatii ca relatie de putere intre principii Moldovei si Regii Poloniei si Ungariei, cartea releva o noua abordare a medievisticii romanesti, diferita de cele anterioare, prin integrarea intr-un amplu context est-central european si raportarea atenta la realitatile politice si gandirea politica medievala.
Moldova, Sfanta coroana si Regii Jagielloni
