Moralitate si violenta.
Procesele de destramare a unor state (cazurile contrastante ale lugoslaviei si Cehoslovaciei), dinamica Uniunii Europene (in care se manifesta atat intentii de integrare accentuata, cat si, simultan, incercari de recuperare a „suveranitatii"), fictiunile legale internationale, dar fara fundament politic intern (statalitatea problematica a Somaliei ori Libiei), sau, invers, situatiile in care exista acord intern, dar nu si extern (Kosovo), ori prezenta unor state carora nu li s-a permis existenta de catre comunitatea internationala (Statul Islamic) — toate acestea reprezinta un semnal puternic pentru nevoia reconsiderarii cadrului conceptual de referinta, care se regaseste atat in analize teoretice, cat si in practica politica..
Similar, importantei acordate conceptului de „stat-natiune" si relevantei acestuia in literatura de profil si in politica mondiala i se pot imputa, in egala masura, limite semnificative.
Perspective asupra comunitatilor politice contemporane In masura in care conceptul de „natiune" este inadecvat abordarii situatiei Lumii a Treia, intinderii conceptuale si politice a cetateniei „europene\'\', atasamentului fata de actori transnationali precum Statul Islamic, atunci putem presupune ca este nevoie de o reconceptualizare a ideii de comunitate politica.
Moralitate si violenta
