Intr-o lume fara Dumnezeu istoria se goleste de puterea tainelor, omul devine cu totul inabil sa perceapa lucrarea harului in miezul vremelniciei. -Academician Ilie Badescu Colectiv de autori: William Lind, Raymond Reahn, Kenneth Cribb Jr, Jamie Mc Donald, Gerld Atkinson, Roger Kimball, Linda Kimball, Ioan-Aurel Pop, Ilie Badescu, Andrei Dirlau, Irina Bazon, Dan Puric, Ovidiu Hurduzeu, Theodor Codreanu, Patrick Dumitrescu, Paul Ghitiu, Bogdan Stanciu, Silva Radu, Ciprian Voicila, Mihai Gheorghiu, Traian Ungureanu, Mihai Neamtu Traduceri din limba engleza de:Andrei Dirlau, Irina Bazon, Dragos Moldoveanu.
Acesta este motivul pentru care spiritul luciferic, deformator, a inventat sistemele fara de Dumnezeu, inlauntrul carora lucrurile sunt redefinite, scoase din dreptarul lor divin spre a fi definite pe dos.
Fiindca, in real, premisele au fost puse de Dumnezeu la creatie, si deformatorul nu le cunoaste.
Marea problema, agravata ciclic, a deformatorului sistemic este ca nu poate sa puna concluzii in raport cu dinamica semitainica a realitatii.
Sistemul a devenit un fel de supra-constiinta a omenirii, cu o putere deformatoare uriasa.
Cine ar fi indraznit sa conteste corectitudinea sistemului comunist ? Niciodata robia constiintei, a mintii umane, n-a fost asa de completa ca in era corectitudinii.
A venit in umbra lui sistemul socialist care si-a declarat corectitudinea universala pe marea scena a lumii in iuresul maselor revolutionare, forma desavarsita a ghilotinei mobile.
Sistemul liberal s-a declarat pe sine sistem corect, ba chiar singurul sistem corect al istoriei.
Omenirea intrase in era corectitudinii.
Sistemul gandeste pentru toti si prin toti, sistemul este corect si omul trebuie sa primeasca fara de riposta invitatia la corectitudinea sistemului. intarzierea efectelor anarhiei se dobandeste prin silirea constiintelor sa primeasca logica sistemului.
Daca sistemul este atotputernic, atunci omul sistemului poate sa faca ce vrea.
Produsul cel dintai al sistemului discretionar, despotic este constiinta nihilista cu umbra ei monstruoasa: marea anarhie.
Aceasta este opera ideologiei, pe care sistemul a inventat-o tocmai pentru atingerea acestui scop: convertirea mintii la credinta oarba in exclusivitatea si suprematia sistemului.
Mintea umana este siluita sa regandeasca lumea in termenii sistemului.
Sistemul se intoarce asupra realitatii cu forta silniciei, a unui dictat planetar.
Efectul cel dintai al sistemului fara Dumnezeu este lucrarea deformatoare.
Cum se explica explozia ideologiilor inspre era moderna ? Una dintre cauze este atotputernicia sistemului creat de omul fara Dumnezeu, un sistem care deja a cucerit planeta.
Ideologiile sunt idolatriile omului modern.
Aceasta este propensiunea idolatra care atinge pragul ei maximalist sub forma ideologiilor.
Omul care l-a pierdut pe Dumnezeu isi face el dumnezei dupa mintea lui.
Mintea cauta ratiuni ultime in istoricitatea vida si, intrucat nu le gaseste, le inventeaza.
Intr-o lume fara Dumnezeu istoria se goleste de puterea tainelor, omul devine cu totul inabil sa perceapa lucrarea harului in miezul vremelniciei
