Pe Andrei Zbirnea l-am intalnit pe la Arad, la un festival de literatura.
Nu se poate vinde codul / linkul fara achizitia fizica a cartii (de unde si denumirea de editie sonora si nu audiobook, care presupune un suport fizic de stocare)..
Linkul / codul faciliteaza accesul la mediul digital pe care e stocata arhiva audio.
Editiile sonore pot fi ascultate prin scanarea codului QR afisat pe ultima pagina a cartii (chiar si ca link). - Andrei Craciun Editie sonora in lectura autorului.
E frig la Bergen, dar parca nu e chiar cel mai rau loc unde sa iti amintesti ceva anume si poate, daca ai noroc, sa mori si sa ramana scris pe Wikipedia ca te desparteau doar 3 304 kilometri de Polul Nord.
Uneori nici nu stii ce a vrut sa spuna autorul, dar vezi ca e frumos si asta e tot ce conteaza si, cand cartea se incheie si incepe altceva, te trezesti cautand bilete de avion catre Bergen.
Iar cuvintele il asculta pe Zbirnea si se intorc in pagina parca uimite si ele de locurile extraordinare unde l-au purtat pe poet.
Sunt ciudate, surprinzatoare si curajoase.
Poemele lui Zbirnea sunt ciudate, ca viata, caci intr-adevar sunt zile in care te temi sa deschizi ochii si nu esti capabil sa distingi intre sunetul unui urs iradiat si frica sufocarii la nouazeci de grade.
Si piticul care semana cu piticul lui Lynch, dar avea ochii lui Solsjkaer si intreba cate trepte sunt pana sus, numaratoarea asta fiind foarte importanta pentru el.
Si s-au aratat toate cele vazute si nevazute: Nick Cave si porumbeii din Bergen si acel Dumnezeu singur care nu se teme sa puna intrebari suplimentare.
Ce Bergen viseaza acest Zbirnea? Apoi am citit-o.
Apoi ne-am mai vazut o data pe zoom si, in sfarsit, mi-a trimis cartea aceasta cu titlu ciudat.
Apoi ne-am mai intalnit pe la un targ de carte si am mancat mici pe o bordura sau poate la o masa, uite ca mereu ziceam ca o sa citesc poemele lui Zbirnea, dar se tot intampla viata si nu le citeam.
Dar nu l-am uitat, mai ales ca era de loc din judetul Ialomita, ceea ce este intotdeauna induiosator, se pripasise prin Berceni, ceea ce este evident suprarealist, si mai tinea si cu Borussia Dortmund, adica era un visator - parca totusi era poet.
Zbirnea nici macar nu era obez.
Eu stiam dintr-un film cu Neruda ca toti poetii sunt obezi.
Era hiperactiv, parca nici nu era poet.
Pe Andrei Zbirnea l-am intalnit pe la Arad, la un festival de literatura
