Suntem in aprilie 1900, in Levant, pe insula imaginara Minger, al 29-lea vilaiet al Imperiului Otoman, undeva intre Creta si Cipru.
Mingerul, in conceptia lui Pamuk, este un Eden imposibil, un loc de o frumusete fantastica, iar romanul se dezvaluie ca un straniu paradox: vast, insa usor de parcurs, o carte despre suferinta si durere ce ofera totodata o lectura degajata si joviala.” (The New Yorker).
Noptile ciumei este un roman istoric plin de suspans, care trateaza cu multa ironie teme extrem de actuale intr-un cadru de epoca pitoresc.„Insula pe care Pamuk o inventeaza cu o dragoste dusa pana la obsesie constituie o lume de o bogatie a detaliului magica, retrasa in sine si absolut personala, scanteietoare ca un palat al memoriei, ca si cum autorul ar evoca un oras pierdut al tineretilor sale, un alter ego desavarsit, un Istanbul in exil.
O crima sangeroasa zguduie insula, iar pentru descoperirea faptasului, Sultanul, pasionat de povestirile cu Sherlock Holmes, trimite un al doilea specialist, pe blajinul doctor Nuri, insotit de isteata lui sotie, Pakize Sultan, printesa otomana.
Lucru aproape imposibil cand o buna parte dintre musulmani resping carantina si raspandesc zvonul ca insusi chimistul catolic ar fi adus ciuma cu el.
In aceste conditii, cand in Minger izbucneste ciuma, adusa fie de musulmani de la Mecca, fie de greci de la Alexandria, Sultanul Abdulhamit al II-lea isi trimite chimistul personal, pe Bonkowski Pasa, cel mai renumit expert in epidemiologie din imperiu, pentru a-i pune capat.
Pe fundalul destramarii imperiului, tensiunile dintre grecii ortodocsi si turcii musulmani de pe insula se ascut tot mai tare, intretinute si de valiul Sami Pasa.
Suntem in aprilie 1900, in Levant, pe insula imaginara Minger, al 29-lea vilaiet al Imperiului Otoman, undeva intre Creta si Cipru
