Julian Kornhauser (n. - Aleksander Fiut.
Scopul propus, la fel ca si la ceilalti membri ai gruparii, era in primul rand demascarea sistemului comunist opresiv si a minciunii predominante in media, inregistrarea temerilor subconstiente ale societatii, precum si exprimarea unor intuitii catastrofice.(…) Pe masura ce anii trec, limbajul lui Kornhauser se curata treptat, pe de o parte, de „frazele frumoase” avangardiste, urmarind simplitatea expresiei, concizia si senzorialitatea palpabila, iar pe de alta, confera stilizarii o semnificatie originala.
In versurile sale din anii saptezeci si inceputul anilor optzeci apar obsesiv elemente ale vietii cotidiene in regimul comunist: tribune, lozinci propagandistice, marsuri, goluri in aprovizionare, iar pe langa toate acestea atotprezenta statului politic.
Poezia lui a fost tradusa in engleza, germana, croata, sarba, bulgara, olandeza, maghiara.
A primit mai multe premii, printre care: Premiul Fundatiei Koscielski (1975), Premiul European Literar, Iugoslavia (1989), Crucea de Aur pentru merite cultural-profesionale (1999), Premiul Silesius pentru intreaga creatie, Wroclaw (2016).
A scris peste zece volume de studii critice despre spatiul iugoslav si a tradus numerosi poeti apartinand acestui spatiu.
Absolvent al Facultatii de Filologie Slava al Universitatii din Cracovia (sectia de sarbo-croata), in anul 1970, a urcat toate treptele carierei universitare, devenind profesor si sef de catedra. 1946), reprezentant de seama al Noului Val, s-a remarcat inca din perioada anilor ʼ70-ʼ80, nu doar ca poet, ci ca autor al studiului Lumea neprezentata, scris impreuna cu un alt cunoscut poet din aceeasi generatie, Adam Zagajewski, in care aduce critici si acuze virulente la adresa poeziei de atunci, axate pe probleme estetice sau formale, neglijand complet realitatea din jur.
Julian Kornhauser (n
