Volumul de fata se deschide sub atmosfera anului 1939, cu o scrisoare adresata lui Grigore Gafencu de catre Mircea Djuvara care exprima, in fraze putine si scurte, dar atotcuprinzatoare, starea de profunda ingrijorare si preocuparile reprezentantilor Romaniei in afara granitelor tarii, intr-un context international tumultuos, fata de raporturile pe care Romania era de dorit sa le stabileasca cu Germania: „Azi este insa pentru noi un moment si grav si propice, pe care nu trebuie sa-l pierdem. In acelasi registru, al radiografierii contextului international al anilor 1939-1940 si al prezentarii unor strategii si actiuni de politica externa romaneasca din aceasta perioada, se inscriu si urmatoarele scrisori.. (...) trebuie sa ne rezervam o atitudine neutra si chiar amicala fata de Germania, cu care ar fi chiar bine sa intram in oarecare negocieri, daca nu vrem sa fim tocmai noi pretextul dezlantuirii unui conflict pe care si apusenii, ca si noi, vrem, cu orice pret, sa-l evitam; e singura speranta a pacii pentru clipa de fata. (...) Germania este gata sa dezlantuie un conflict in care Polonia si Romania ar fi primele victime, daca i-am infatisa pretextul unui gest inamical.
O mare nervozitate domneste in aceasta clipa in sferele dirigente germane, nervozitate care ne poate fi fatala, daca nu suntem extrem de atenti si de curtenitori fata de guvernul german.
Volumul de fata se deschide sub atmosfera anului 1939, cu o scrisoare adresata lui Grigore Gafencu de catre Mircea Djuvara care exprima, in fraze putine si scurte, dar atotcuprinzatoare, starea de profunda ingrijorare si preocuparile reprezentantilor Romaniei in afara granitelor tarii, intr-un context international tumultuos, fata de raporturile pe care Romania era de dorit sa le stabileasca cu Germania: „Azi este insa pentru noi un moment si grav si propice, pe care nu trebuie sa-l pierdem
