Romanul O mie noua sute optzeci si patru a inspirat o celebra ecranizare, in anul 1984, avindu-i in distributie pe John Hurt, Richard Burton si Suzanna Hamilton.
Fabula politica Ferma animalelor (1945
Polirom, 2002, 2012, 2017, 2018, 2019) si distopia O mie noua sute optzeci si patru (1949
Polirom, 2002, 2012, 2016, 2019) sunt cele mai populare romane ale lui Orwell si au fost traduse in intreaga lume..
Intre 1943 si 1945, ca director literar la Tribune, a publicat numeroase articole literare si politice, colaborand in acelasi timp la The Observer si la Manchester Evening News.
Printre romanele sale din anii 1930 se numara O fata de preot (1935
Polirom, 2011, 2019), Aspidistra sa traiasca! (1936
Polirom, 2009) si O gura de aer (1939
Polirom, 2010), dar adevarata recunoastere i-au adus-o alte doua proze-reportaj: Drumul spre Wigan Pier (1937
Polirom, 2018, 2019), despre viata la limita saraciei a minerilor dintr-un orasel din Lancashire, si Omagiu Cataloniei (1938
Polirom, 2009), despre propria experienta din timpul Razboiului Civil din Spania.
Prima sa carte, Fara un sfant prin Paris si prin Londra (1933
Polirom, 2017, 2019), este o relatare emotionanta si mai ales comica a celor citiva ani de saracie autoimpusa pe care i-a trait dupa ce s-a intors in Europa.
A studiat la Eton intre 1917 si 1921 si a publicat in diferite reviste ale colegiului, iar intre 1922 si 1927 a lucrat in cadrul Politiei Imperiale Indiene din Birmania, experienta pe care a reconstituit-o mai tarziu in romanul Zile birmaneze (1934
Polirom, 2003, 2013, 2016). ” ( The Guardian ) George Orwell (pseudonimul literar si jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) s-a nascut in 1903 in India si a murit de tuberculoza la Londra, in 1950.
De la Big Brother la dublugandire, peisajul distopiei create de George Orwell se afla chiar si in mintile celor care nu i-au citit povestea .” ( The Independent ) „ Orwellian este acum un adjectiv universal pentru tot ce e opresiv sau totalitar, iar povestea lui Winston Smith, un anonim al timpului sau, continua sa rezoneze la fel de mult pentru cititorii de azi ca si pentru cei din anii 1950. „ Atit de multe realitati din acest roman au intrat in limba, devenind parte din mostenirea culturala contemporana, incat e foarte usor sa uiti ca O mie noua sute optzeci si patru este doar o carte.
Trecutul este rescris mereu pentru a legitima crimele prezentului, iar instrumentul propagandei este odioasa „neolimba”, o limba robotizata, ce completeaza imaginea de lume ordonata „stiintific” dupa vointa Fratelui cel Mare, care spune ca „razboiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranta este putere”.
Executiile fara rost, disparitiile peste noapte au devenit firesti.
Romanul O mie noua sute optzeci si patru descrie tabloul apocaliptic al unei Londre din era postatomica, locul de nastere al unui regim totalitar in care orice logica pare sa fi fost abolita.
Ceea ce-l face deosebit este faptul ca traieste intr-o lume infernala, in care a uri, a iubi sau a munci sunt ganduri venite dintr-un efort supraomenesc al fiecarei clipe.
Winston Smith este un personaj obisnuit: el uraste, iubeste si munceste ca oricare alt om.
Romanul O mie noua sute optzeci si patru a inspirat o celebra ecranizare, in anul 1984, avindu-i in distributie pe John Hurt, Richard Burton si Suzanna Hamilton
