O moarte care nu dovedeste nimic este un roman dinamic, Ioana este un roman static.
O carte statica te obliga a ramane inauntrul oamenilor - fragment din Testament literar.
Mai limpede: o carte dinamica presupune ca te ocupi numai de lucrurile exterioare oamenilor, caci numai intamplarile se pot petrece in salturi.
Se descopar deodata batrani, dar nu asistam la clipele cand se petrece aceasta imbatranire. si Proust studiaza apropiat oameni care raman cu aceleasi caracteristice.
Adnotatiile lui La Bruyere sunt facute ca si cum oamenii ar ramane identici, oricat timp ar trece peste ei. si Julien Sorel traieste o serie de aventuri, numai ca sa-si desavarseasca temperamentul lui de ambitios.
Grandet, in toate scenele, in discutiile cu fiica sa, sau cu cunoscutii, inainte de moarte, va ramane un avar.
Intriga este intamplatoare, menita numai sa dea relief unui sentiment.
Jourdain.
La fel, in piesele lui Moliere: Harpagon, Tartuffe, Mr.
Modele celebre se gasesc: in romanele lui Balzac, de la primele randuri, de la descrierea orasului, a strazii, a casei in care va trai personajul central stim ca vrea sa ne dea un sentiment precis conturat: baron Hidot, Pere Goriot, Grandet.
Deci este o arta care prezinta garantii de adevar.
Cand actiunea este statica, avem o enumerare de observatii de care suntem absolut siguri, ca sunt intepenite si nu in devenire.
Jocul transformarilor noastre interioare este prea ascuns ca sa-l sesizam, dupa cum stim cu totii ca imbatranim dar numai la distanta observam schimbarea, si nu vom sesiza clipa cu clipa cum se indeplineste aceasta schimbare.
Nu mai inventezi nimic, caci orice evolutie, combinare de fapte, presupune o inventie.
Staticul are si un inteles mai adanc pentru acei care nu socotesc literatura numai ca un divertisment, si cred ca este expresia vietii celei mai intime.
Staticul este obositor.
Trebuie un efort pentru a observa ca ai renuntat de bunavoie la orice spectacol, ca te multumeste numai jocul amanuntelor.
Curiozitatea lui va fi satisfacuta.
Pe care sa aleg din cele doua forme de arta? Lectorul mediocru va prefera dinamicul.
Subiectul nu mai are nici o valoare, numai lucrul.
Dupa cum Brahms, pe o tema a lui Handel, inventeaza o serie de va riatii.
O tema care trebuie sa capete, in diferitele pasaje, cat mai multe forme.
Nici o surpriza.
In Ioana se cunoaste intriga de la inceput. si mai departe daca se poate.
Curiozitatea lectorului va fi sustinuta pana la ultimul rand.
Dar altceva ma intereseaza: ce e superior in literatura, dinamicul sau staticul? In prima carte: ce se intampla cu eroina? A murit? Il inseala pe Sandu? Oscilatia intre doua banuieli.
Bineinteles, a doua oara voi avea mai multe calitati de amanunt, profunzime, rezultatul experientelor.
Iata prima distinctie dintre ele.
O moarte care nu dovedeste nimic este un roman dinamic, Ioana este un roman static
