Ilustratii de Carll Cneut O povata palpitanta si jucausa despre puterea imaginatiei despre grija pe care ne-o poarta parintii si despre importanta ascultarii sfatului lor.
Dincolo de pasiunea pentru gustativ personajele starnesc curiozitatea cititorului si-l angreneaza intr-o lume care vorbeste despre imaginatie ascultare si dragoste parinteasca..
O monstrule nu ma manca scrisa de Carl Norac si ilustrata de Carll Cneut reprezinta punerea in pagina a unui univers viu si palpitant.
Iar fuga lui Alex spre casa reprezinta intoarcerea in bratele ocrotitoare ale mamei si aduce un plus constiintei sale asupra gestului de a nu asculta.
In acest context regula devine forma de manifestare a iubirii materne si a purtarii de grija.
In fond aceasta este si salvarea porcusorului care pricepe acum ca severitatea mamei sale chiar daca e vorba de cateva mere nu este daunatoare ci in folosul sau.
Desi manat de aceeasi dorinta de a infuleca si de apetenta pentru mult acesta alege sa-si asculte mama depozitara a acelorasi reguli.
La antipodul lui Alex este chiar monstrul.
Si desi are dreptate reusind sa se sustraga lacomiei marelui mancacios nu imaginatia este decisiva ci ascultarea.
De aceea intuind ca monstrul nu este decat un pofticios mai mare decat el porcusorul il ademeneste cu prazi mai interesante elefantul apetisant cinteza babana sau orasul mare de iepuri.
Dar tot el reuseste sa taraganeze un moment ce pare iminent folosindu-si imaginatia.
Astfel pe fondul excesului si al lipsei de ascultare Alex intra in buclucul care aproape il baga in gura monstrului.
In plus Carl Norac alege sa le impleteasca in construirea aceluiasi personaj.
Dar neascultarea iezilor mai mari sau imaginatia iedului cel mic care se ascunde dupa horn sunt elemente recurente in literatura pentru copii.
Il va manca monstrul pe Alex sau va ceda rugamintilor acestuia La prima vedere tiparul narativ garnisit cu motive pantagruelice ar putea aminti cititorului de povestea neaosa a caprei cu trei iezi. pana la vederea tufisului cu zmeura Zmeura delicioasa nu poate fi lasata neatinsa isi spune Alex insa ospatul ii este repede intrerupt de o umbra mare care se asterne brusc deasupra lui Un monstru l-a vazut pe micul mancacios si vrea acum sa-si infiga coltii in el.
Dar Alex isi aminteste cuvintele mamei...
Pe drum alte mere il ademenesc pe porcusor.
Vazandu-l mama il dojeneste si il trimite degraba la parau pentru a se spala de noroi.
Iar pentru a-si stampara pofta se furiseaza in gradina cu gandul la merele zemoase.
Poznasul povestirii este Alex un porcusor pofticios care infuleca tot.
In jurul acestei coordonate se coaguleaza si naratiunea cartii O monstrule nu ma manca scrisa de Carl Norac si ilustrata de Carll Cneut si aici intrezarim iruperi semantice veritabile povete si valori universale dincolo de palpitantul care impregneaza primul nivel de lectura.
La umbra banalei insiruiri de cuvinte lumea fictionala se reveleaza cititorului ca un joc semantic.
Ilustratii de Carll Cneut O povata palpitanta si jucausa despre puterea imaginatiei despre grija pe care ne-o poarta parintii si despre importanta ascultarii sfatului lor
