Eseurile de fata ataca unele din aceste teme si probleme si propune o serie de solutii din perspectiva unei noi paradigme privind actiunea si interactiunea sociala, dezvoltata in lucrarile amintite.
Novac). (Gh.
Iata doar patru exemple: completarea tipului de interactiune sociala deja cunoscut, fata in fata, cu unul nou, numit fata catre fapt; descoperirea, alaturi de sinonimia lingvistica, de tip conceptual, a unui nou gen de similitudine intre cuvinte, sinonimia empirica, de tip practic; identificarea a patru noi tipuri de pretentii manifestate de partenerii unei interactiuni, pretentiile ordinative, ca baza sociala pentru cele patru pretentii discursive stabilite de Jurgen Habermas (inteligibilitatea, adevarul, justetea si veracitatea); relevarea deosebirii epistemologice si practice intre valorile ex ante si cele ex post in dinamica interactiunii sociale.
Mai mult, ele constituie, prin unele aspecte relevante, o continuare a cercetarii din lucrarile amintite, aducand nu rareori noi descoperiri privind actiunea si interactiunea sociala.
Adica in mod restrans, potrivit necesitatilor locului unde apare, dispersat, in mai multe capitole sau paragrafe, ori pur si simplu tangential, fara o dezvoltare corespunzatoare importantei sale.
Sigur ca ideea sau tema multor Eseuri din acest volum a fost enuntata sau tratata in cele doua lucrari, dar intr-un chip nesatisfacator.
Nu e vorba numai de teme, idei si concepte inca neelucidate sau aflate in discutie in diverse stiinte sociale, intre care filosofia, axiologia, etica, lingvistica, pragmatica, sociologia, psihologia, stiinta comunicarii, politologia, ci si de unele acceptate de specialistii acestor discipline, dar care, privite prin fereastra praxiologiei analitice, capata noi dimensiuni si noi solutii, mai precise, mai ample si mai fiabile.
Ele sunt aplicatii ale ideilor si metodei asociate acestei stiinte, analiza praxionomica, bazate in principal pe sase concepte noi: praxem, regent, act pretentional, sistem de referinta, deplasare praxionomica si stare praxionomica.
Eseurile de fata ataca unele din aceste teme si probleme si propune o serie de solutii din perspectiva unei noi paradigme privind actiunea si interactiunea sociala, dezvoltata in lucrarile amintite