Cartea de față, pandant al volumului Vitralii (1978), reunește o suită de Eseuri de tinerețe ale autorului (astăzi nonagenar), provocînd - cu temeiuri teoretice, dar și cu aplicații analitice - la efortul (tot mai rar, din păcate) de cunoaștere estetică a orizontului nostru ființial, cu îndărădnică credință mărturisitoare în profeția dostoievskiană a "frumuseții care va salva lumea".
Răzvan Codrescu.
Cartea de față, pandant al volumului Vitralii (1978), reunește o suită de Eseuri de tinerețe ale autorului (astăzi nonagenar), provocînd - cu temeiuri teoretice, dar și cu aplicații analitice - la efortul (tot mai rar, din păcate) de cunoaștere estetică a orizontului nostru ființial, cu îndărădnică credință mărturisitoare în profeția dostoievskiană a "frumuseții care va salva lumea"