Cartea Oltenia manastitilor - Istorie, iconografie, arhitectura cuprinde 2 volume: &bull
Oltenia manastitilor - Istorie, iconografie, arhitectura - Volumul I (240 pagini) &bull
Oltenia manastitilor - Istorie, iconografie, arhitectura - Volumul al II-lea (288 pagini) Inca de la inceputul Bisericii, barbati si femei s-au retras in pustie ca sa se indeparteze de ispitele lumii, sa-si gaseasca linistea si sa se dedice rugaciunii, dupa indemnul Mantuitorului Iisus Hristos, Care zice: Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie (Matei 16,24).
Sa ne amintim ca monahii, monahiile si manastirile din Oltenia sunt cei care, de-a lungul timpului, au avut un aport substantial in promovarea culturii si artei romanesti, in opera de asistenta sociala a Bisericii Ortodoxe Romane, in lupta de emancipare nationala si soc.
In ultimele decenii, numeroase manastiri monument istoric din Oltenia si-au recapatat stralucirea de altadata prin ample lucrari de consolidare, conservare si restaurare, punandu-se astfel in lumina importanta lor istorica, artistica si turistica: Brancoveni, Jitianu, Arnota, Tismana, Caluiu s.a.
Ansamblul manastirii Hurezi reprezinta un exemplu remarcabil al stilului brancovenesc, socotit a fi primul stil romanesc de arhitectura, iar frescele sale sunt o capodopera a picturii religioase din intregul spatiu european.
Astfel, pentru a aminti doar cateva dintre manastiri, Tismana, Brancoveni, Govora sau Bistrita sunt reprezentative pentru tiparnite, carti bisericesti si diverse alte manuscrise literare sau istorice.
Trebuie sa ne amintim ca vietuitorii manastirilor ortodoxe sunt cei care au avut o contributie decisiva in biruinta scrisului in limba romana - limba vorbita de popor -, care avea sa inlocuiasca treptat limba slavona, in secolele XVI-XVII.
Pe rand, au indeplinit un rol de puternice centre ale pastrarii si raspandirii credintei ortodoxe, combatand prozelitismului catolic si protestant, un rol de desfasurare a activitatilor culturale - caci aici au fost caligrafiate, traduse sau tiparite felurite lucrari - si unul de infrumusetare si diversa manifestare artistica: arhitectura, pictura, sculptura, broderie sau orfevrarie.
Manastirile oltenesti au fost dintotdeauna asezari care au aparat prin iubire si devotament neclintit credinta, traditiile si talentele artistice ale poporului roman.
Aceste locuri unde erau ingrijiti bolnavii si batranii, fie ei calugari sau nu, erau adesea insotite de propria biserica - cele de la Cozia, Dintr-un Lemn, Sadova sau Polovragi avand usile deschise si in ziua de astazi pentru cei ce isi doresc sa le cunoasca, sa le admire, sa se roage intr-insele.
Dovada viei constiinte si dorinte de a-si ajuta aproapele sta in cele dintai institutii social-filantropice, bolnitele, cladite de monahi pe langa manastiri.
Mai mult insa, au oferit sprijin moral si material la nevoie, adapostind pelerini, sarmani, chiar intregi comunitati in vremuri de trista Istorie a poporului roman.
Calugarii si calugaritele si-au indeplinit semnificativul rol duhovnicesc in viata credinciosilor de odinioara, ajutandu-i prin cuvantul Domnului, care intareste sufletul si trupul omului.
Filantropia a fost prezenta inca de la inceput in comunitatile monahale oltenesti.
Ajuns pe pamant romanesc dupa nevoirea la Muntele Athos, acest mare ocrotitor spiritual al Olteniei a intemeiat mai intai manastirea Vodita in tinutul Severinului, iar apoi manastirea Tismana, unde a impus regulile de viata athonito-isihaste.
In manastirile si schiturile Olteniei exista de secole intregi o temeinica viata monahala, al caror sir de cuviosi bineplacuti lui Dumnezeu incepe cu Sfantul Nicodim de la Tismana, al carui aport in reorganizarea vietii manastiresti din a doua jumatate a secolului al XIV-lea a fost semnificativ.
Acesti monahi au dus initial o viata sihastreasca in pesteri sau in alte locuri izolate, iar mai tarziu au intemeiat manastirile propriu-zise, care au fost organizate dupa randuielile Sfantului Vasile cel Mare, respectate pana in zilele noastre de toata crestinatatea ortodoxa.
Cartea Oltenia manastitilor - Istorie, iconografie, arhitectura cuprinde 2 volume: &bull
Oltenia manastitilor - Istorie, iconografie, arhitectura - Volumul I (240 pagini) &bull
Oltenia manastitilor - Istorie, iconografie, arhitectura - Volumul al II-lea (288 pagini) Inca de la inceputul Bisericii, barbati si femei s-au retras in pustie ca sa se indeparteze de ispitele lumii, sa-si gaseasca linistea si sa se dedice rugaciunii, dupa indemnul Mantuitorului Iisus Hristos, Care zice: Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie (Matei 16,24)