Traducere de Dan RadulescuUn profesor de muzica isi confunda (la propriu) sotia cu o palarie.
Pacientii mei ma incita mereu sa-mi pun intrebari, iar intrebarile mele ma conduc mereu la pacienti, astfel incat in povestirile sau studiile care urmeaza exista o continua miscare de du-te-vino.“ — OLIVER SACKS . „Munca mea, viata mea, totul e dedicat bolnavilor, dar bolnavii si bolile lor ma conduc la ganduri care poate ca altminteri nu mi-ar veni in minte, in asemenea masura incat ma vad obligat sa ma intreb, impreuna cu Nietzsche: «Cat priveste boala: aproape ca suntem ispititi sa ne intrebam daca am putea trai fara ea» – si sa consider ca problemele pe care le ridica boala sunt fundamentale.
Pornind de la cartea doctorului Sacks, Michael Nyman a compus, in 1986, o opera, iar regizorul Peter Brook a pus in scena, in 1993, un celebru spectacol de teatru.
Cu veritabil talent literar (e scriitor in toata puterea cuvantului), Oliver Sacks nu se aventureaza sa traga concluzii si sa eticheteze, ci prezinta un tulburator spectacol al mintii. Omul care isi confunda sotia cu o palarie s-a bucurat de un rasunator succes in lumea intreaga si in cele mai diverse medii intelectuale si artistice. 24 de asemenea povestiri alcatuiesc o imagine asupra mintii omenesti – am fi tentati sa spunem: asupra patologicului, daca am putea trasa o frontiera neta intre normalitate si patologie.
Toate aceste bizarerii sunt cazuri neurologice reale, cu care s-a confruntat doctorul Oliver Sacks.
Persoane considerate retardate mintal dovedesc capacitati iesite din comun.
O femeie nu mai stie ce inseamna stanga.
Un barbat nu-si recunoaste propriul picior.
Traducere de Dan RadulescuUn profesor de muzica isi confunda (la propriu) sotia cu o palarie
