In contrast cu mai toti optzecistii, chiar si cu cei mai plurivalenti, Liviu Antonesei se plimba lejer pe aproape toata plaja umanioarelor, fie trecind nonsalant de la psihologie la teorie literara, de la sociologie la istorie literara ori de la stiintele educatiei la filosofie sau critica literara imediata, fie amestecindu-le cu arta intr-o eseistica euforica si euforizanta, de-a dreptul carismatica prin pasiunea dezbaterii.
Cistelecan.
Al.
Poate chiar Poet.
Caci din multele care e, Antonesei e intii de toate poet. […] Mobilitatea spirituala si creativa a lui Antonesei culmineaza insa in proza pe care o scrie (mai rar, ce-i drept) si, desigur, in poezie.
Pe cit se mai poate asa ceva, e un uomo universale; si nu doar unul de biblioteca, de activitate contemplativa, ci si unul implicat in viata cetatii, cu interventii publicistice prompte si analize riguroase de situatii.
In contrast cu mai toti optzecistii, chiar si cu cei mai plurivalenti, Liviu Antonesei se plimba lejer pe aproape toata plaja umanioarelor, fie trecind nonsalant de la psihologie la teorie literara, de la sociologie la istorie literara ori de la stiintele educatiei la filosofie sau critica literara imediata, fie amestecindu-le cu arta intr-o eseistica euforica si euforizanta, de-a dreptul carismatica prin pasiunea dezbaterii
