Dupa proza scurta a lui Mircea Nedelciu si dupa Zmeura de cimpie, seria Operelor complete ale marelui autor continua cu cel de-al doilea roman al sau, Tratament fabulatoriu.
E o spectaculoasa constructie cu straturi multiple, cu limpezimi si ambiguitati care trec unele intr-altele pe nesimtite, incit povestea se mentine tot timpul intr-un regim bivalent, teoretic imposibil: realist si fantastic nu in succesiune, ci simultan! Romanul amesteca existenta cotidiana concreta, documentabila, cu fictiunea halucinatorie, cvasi-mitica, alimentata – pe deasupra – din surse livresti, totusi ancorata si ea in zona posibilului, de vreme ce autenticitatea ii este confirmata de marturiile credibile ale localnicilor.
Proza de mare clasa! Ion Bogdan Lefter.
Pina la urma, romanul se dezvaluie ca o enorma parabola a vietii si a literaturii, amuzanta ici, nelinistitoare dincolo, profunda, impresionanta.
Mircea Nedelciu patenteaza astfel o varietate inedita a categoriei fantasticului, rezultata dintr-un – da! – „Tratament fabulatoriu” aplicat vietii celei adevarate.
Dupa proza scurta a lui Mircea Nedelciu si dupa Zmeura de cimpie, seria Operelor complete ale marelui autor continua cu cel de-al doilea roman al sau, Tratament fabulatoriu.
E o spectaculoasa constructie cu straturi multiple, cu limpezimi si ambiguitati care trec unele intr-altele pe nesimtite, incit povestea se mentine tot timpul intr-un regim bivalent, teoretic imposibil: realist si fantastic nu in succesiune, ci simultan! Romanul amesteca existenta cotidiana concreta, documentabila, cu fictiunea halucinatorie, cvasi-mitica, alimentata – pe deasupra – din surse livresti, totusi ancorata si ea in zona posibilului, de vreme ce autenticitatea ii este confirmata de marturiile credibile ale localnicilor
