Pozitia lui Jung in problema religiei, una dintre cele mai interesante si mai nuantate adoptate vreodata de un psiholog, a trezit numeroase discutii si controverse.
Religia orientala X Comentariu psihologic la Cartea tibetana a Marii Eliberari 1 Deosebirea dintre gandirea orientala si cea occidentala 2 Comentarii la text XI Comentariu psihologic la Bardo Thödol.
Liturghia si procesul de individuatie IV Cuvant introductiv la Victor White, Dumnezeu si inconstientul V Prefata la Zwi Werblowski, Lucifer si Prometeu VI Fratele Klaus VII Despre relatia dintre psihoterapia si asistenta spirituala VIII Psihanaliza si asistenta spirituala IX Raspuns lui Iov Lectori Benevolo Raspuns lui Iov Partea a doua.
Arhetipul jertfei C.
Jertfitorul d.
Jertfa c.
Ofrandele b.
Despre semnificatia psihologica a jertfei a.
Generalitati despre jertfa liturgica B.
Viziunea lui Zosimos 4 Despre Psihologia liturghiei A.
Teoqualo aztec B.
Rezumat 3 Paralele la misterul transsubstantierii A.
Commixtio N.
Consignatio M.
Embolismus si fractio L.
Sfarsitul canonului K.
Postconsecratio I.
Marea elevatie H.
Consacrarea G.
Epicleza F.
Tamaierea ofrandei si a altarului E.
Ridicarea potirului pentru jertfa D.
Pregatirea potirului C.
Oblatio panis B.
Generalitati despre simbolism 6 Consideratii finale III Simbolul transsubstantierii in liturghie 1 Introducere 2 Diferitele parti ale ritualului transsubstantierii A.
Psihologia cuaternitatii C.
Ideea unei tetrade B.
Duhul Sfant 5 Problema celui de-al patrulea A.
Christos ca arhetip C.
Ipoteza arhetipului B.
Simbolul niceeano-constantinopolitan, athanasian si lateranian 4 Cele trei Persoane din perspectiva psihologica A.
Simbolul nicean D.
Simbolul lui Grigorie Taumaturgul C.
Symbolum Apostolicum B.
Grecia 2 Tata, Fiu si Duh 3 Simbolurile A.
Egipt C.
Babilon B.
Religia occidentala I Psihologie si religie Prefata 1 Autonomia inconstientului 2 Dogma si simboluri naturale 3 Istoria si Psihologia unui simbol natural II Incercare de interpretare psihologica a dogmei Trinitatii Observatie preliminara 1 Paralele precrestine la ideea de Trinitate A.
Jung Cuprins: Prima parte.
Empiristul, dimpotriva … intelege, tot atat de firesc, un simplu enunt si cel mult un motiv arhetipal care inspira un astfel de enunt.», C.
G.
Jung «Teologul presupune ca prin Dumnezeu intelegem Ens Absolutum metafizic.
Ea este de fapt unul dintre simbolurile originare ale ordinii… In domeniul proceselor psihice, ea indeplineste functia unui punct central care genereaza ordine si apare, de aceea, in starile de dezordine psihica, sub forma mandalei impartita in patru.», C.
G.
Jung «Crucea inseamna ordinea opusa neordonatului, respectiv haoticului multimii amorfe.
Astfel de reprezentari si imagini sunt create de oameni si apartin, deci, psihologiei.», C.
G.
De fapt, nu este vorba despre Dumnezeu, ci despre reprezentari ale lui Dumnezeu, asa cum am subliniat intotdeauna. «Zeii sunt personificari ale continuturilor inconstiente, caci ei provin spontan din activitatea psihica inconstienta… Ma lovesc adesea de conceptia eronata ca abordarea sau explicarea psihologica a lui Dumnezeu reduce totul la psihologie.
Dupa cum, aceeasi lectura va decide daca optiunea lui Jung de a-si limita cercetarea doar la faptele accesibile psihologiei (simboluri si credinte religioase) poate fi calificata drept reductionism psihologic.
Daca astfel de afirmatii pot fi catalogate drept «mistice», va decide cititorul prin lectura proprie.
Functia religiei este nu numai perena, ci si vitala, in masura in care asigura, intr-o forma simbolica, legatura dintre inconstientul colectiv si constiinta.
Spre deosebire de Freud, care deriva religia din inconstientul personal (complexul patern) si o considera un fenomen trecator, o «iluzie», pe care stiinta o va risipi, Jung atribuie religiei perenitatea pe care o au arhetipurile inconstientului colectiv din care deriva, adica eternitate.
Asemeni lui Freud, Jung considera religia ca pe rezultatul proiectiei in cer a psihismului inconstient.
Teologii l-au acuzat de «psihologism», iar psihologii si psihanalistii de «misticism».
Pozitia lui Jung in problema religiei, una dintre cele mai interesante si mai nuantate adoptate vreodata de un psiholog, a trezit numeroase discutii si controverse
