Textele respira nostalgia naturii si a copilariei, rautatea pasnica a unei autoare pe deplin stapane pe condei (si cu o imaginatie calma si profunda), dar si magia unor peripetii aparent fara nimic iesit din comun, sub care se pot ghici elemente ale unei vieti cotiviene din care fantasticul pare sa se fi evaporat.
Astfel, vraja scrierilor Liudmilei Petrusevskaia ramane i.
Textele respira nostalgia naturii si a copilariei, rautatea pasnica a unei autoare pe deplin stapane pe condei (si cu o imaginatie calma si profunda), dar si magia unor peripetii aparent fara nimic iesit din comun, sub care se pot ghici elemente ale unei vieti cotiviene din care fantasticul pare sa se fi evaporat