20 februarie 1933.
L’Opinion.
Ar trebui sa i se dea un nume.
Pe scurt, Vuillard a inventat un gen.
Le MondeOrdinea de zi este o carte sinistra, amuzanta si inclasabila, nici relatare istorica, nici roman – sau ambele in acelasi timp.
Paris Match Ordinea de zi este o carte de o forta uluitoare in simplitatea ei.
Prin aceasta relatare intensa si captivanta, Eric Vuillard avertizeaza cu privire la pericolul orbirii voite si aminteste ca, in ultima instanta, cel mai rau deznodamant nu este inevitabil.
In Ordinea de zi, laureatul Premiului Goncourt 2017 diseca modul in care o succesiune de mici lasitati au deschis calea nazismului triumfator.
Adevarata istorie a Anschlussului este departe de imaginea cunoscuta.
Nu taria de caracter sau hotararea unui popor aduc victoria, ci o combinatie intre intimidare si cacealma.
In spatele propagandei lui Goebbels se desfasoara insa un surogat de Blitzkrieg, caci panzerele se defecteaza unul dupa altul pe drum.
Anexarea Austriei este in curs.
In acea zi menita sa ramana in istorie, jurnalele de stiri infatiseaza o armata motorizata in miscare, o forta teribila, inexorabila. 12 martie 1938.
Satisfacuti de perspectivele care li se ofera, magnatii isi deschid larg pungile, gest care va avea consecinte cumplite pentru intreaga lume.
Intr-un salon luxos din resedinta presedintelui Republicii are loc o intalnire secreta intre douazeci si patru de mari industriasi germani si oficiali nazisti de rang inalt veniti sa ceara sprijin financiar pentru Partidul National-Socialist inaintea alegerilor.
O zi banala de iarna berlineza. 20 februarie 1933
