Giordano și farulO poveste cu tâlc despre dorința de a avea prieteni, despre accederea la prietenie și despre emoțiile rezervate de aceasta.
Prietenia se lasă pictată pe orice șevalet, iar în ipostazele ei protagoniștii se sustrag timpului și spațiului, înrâurindu-se de neobișnuit.
Bunicul a fost cel care i l-a dăruit și tot el i-a explicat, urcând împreună pe drumul de la malul mării, ce utilitate avea acesta:.
Almada și ilustrată de Zuzanna Celej.
De ziua lui, la împlinirea vârstei de 9 ani, Leo a primit cadou un far – nu unul de jucărie sau în miniatură, ci un far adevărat, vechi și decolorat. În fond, această metamorfozare e surprinsă și în paginile cărții Farul sufletelor , scrisă de Aries A.
Obiectele au devenit simboluri, experiențele s-au transformat în amintiri, iar funcționalitatea a fost neîncetat reinventată.
Odată cu experiența lui Giordano învățăm demersul pentru a câștiga prietenia, întrezărind și bucuriile pe care aceasta ni le rezervă ulterior.
Farul sufletelorO poveste înduioșătoare despre redarea speranței, despre alinare și despre dorința de a-i ajuta pe oameni să găsească, într-o Mare de întuneric, un firicel de lumină.În marea trecere, lumea și-a configurat continuu devenirea – lucrurile și-au schimbat sensul, iar oamenii și l-au apropriat.
Prietenia transgresează cercul virtualității și poate fi concretizată, animând în lăuntrul lui Giordano un noian de necunoscut binefăcător: dorința de cunoaștere, speranța și capacitatea de empatiza, prin racordarea la simțămintele Palomei.
Plasată într-un context făurit din elemente marine, narațiunea cărții Giordano și farul , scrisă de Janna Carioli și ilustrată de Marina Marcolin, angrenează lectorul într-o poveste plină de semnificații.
De-acum totul capătă alt sens, iar la celălalt capăt al mării se deschide poarta spre o lume nouă. În acest moment al derulării epice, prietenia îi este miză, iar a accede la ea presupune asumarea unor valori indispensabile: perseverență, curaj, autenticitate și imaginație.
Pe de altă parte, prin prisma eforturilor depuse, Giordano transformă scopul în împlinire, ideea de prietenie transfigurându-se în imaginea Palomei.
Băiatul este sincer și stăruitor în împlinirea dorinței care-l mână în repetarea aceluiași gest, a aceleași întrebări.
De aceea, deși înconjurat de marea pe care și-a apropriat-o deja, Giordano totuși caută dialogul, joaca și comuniunea cu cineva asemenea lui.
Pe de o parte, aceasta poate fi privită ca nevoie umană fundamentală.
Va afla Giordano un răspuns sau ecoul gestului său va fi mistuit de valurile aceleași mări care-i poartă și gândul? Intuind răspunsul, ne continuăm peregrinajul în lumea cărții plină de sensuri diamantine, focalizate în jurul prieteniei.
Astfel, ca laitmotiv al narațiunii, prietenia capătă dublă accepțiune.
Cu toate acestea, băiatul nu renunță și aruncă în Mare o altă sticlă, repetând aceeași întrebare.
Verzi, de plastic sau transparente, recipientele conțin mereu aceeași întrebare: Cine se află pe celălalt țărm al mării? .
Ei bine, răspunsurile întârzie să apară, iar marea își consolează camaradul aducându-i încă o dată la țărm diferite obiecte, pietre străbătute de linii albe sau trandafirii, ce par asemenea obrajilor de copil.
Iar băiatul o răsplătește dăruindu-i sticle cu mesaje.
Aceasta îi aduce în dar bucăți de lemn strâmbe și găurite, fie de ciocul acvilei, de coama dragonului ori de ghearele șopârlei.
Fiecare prietenie este o mirare, iar cartea Giordano și farul , scrisă de Janna Carioli și ilustrată de Marina Marcolin, revelează lectorului frânturi din acest spectacular.
Eroul narațiunii, Giordano, trăiește într-un far, iar jucărie și, totodată, singură prietenă îi este marea.
Marele și micul, multiformul și uniformul, insipidul și gurmandul își dau mâna și pornesc în călătorii unice, scriindu-și povestea în văzul martorilor sau în absența lor.
Giordano și farulO poveste cu tâlc despre dorința de a avea prieteni, despre accederea la prietenie și despre emoțiile rezervate de aceasta.
Prietenia se lasă pictată pe orice șevalet, iar în ipostazele ei protagoniștii se sustrag timpului și spațiului, înrâurindu-se de neobișnuit
