Romanul Patimi ne spune povestea trecerii – individuale, dar si colective – dintr-o lume in alta, a tranzitiei de la o epoc a dominata de mica aristocratie rurala spre una a functionarimii burgheze si a capitalismului.
Romanul devine, astfel, tocmai prin situa tiile prin care trec copiii odat a ajunsi adulti, o pledoarie consistenta pentru fidelitate, invatatura si cinste.
Prefera, astfel, sacrificiul fiicei celei mari, Zoe, care renunta la tot pentru a- si creste fratii si surioara, dar care asista neputincioasa la esecul constant al acestora, caci Georgica ajunge medic doar pentru a vedea ca nu poate sa rezolve nimic din cauza unui sistem erodat pe toate partile, Magda ajunge sa fure, iar Ilie este urmarit de politie.
Incurajat sa se insoare din nou, Tache refuza, mai ales pentru ca nu poate avea incredere ca o alta femeie ii va creste corect copiii.
Devenit unul dintre cei mai importanti bancheri ai Romaniei, descoper a insa ca bogatia nu o poate tine aproape pe singura persoana pe care a iubit-o vreodata.
Parinti si copii: Tache Serafim ramane singur cu cei patru copii – Zoe, Magda, Georgica si Ilie, dup a ce sotia lui, Eliza, moare dand na stere celui mai mic dintre ei.
Timp de zeci de ani, acesta isi urmareste cu incapatanare telul, fara sa tina seama de dramele ce se petrec in jur.
Hristea Pandele, fiul unui imigrant s arac, hot araste c a singurul scop al vie tii lui este s a ajunga bogat si respectat.
Femeia renunta la familie de dragul aventurii, fugind la oras cu amantul si cu banii furati de la sot.
Robia banului: A doua parte a secolului al XIX-lea.
Motivul, ne las a sa intelegem autoarea, e monotonia crunt a a vie tii de la tara.
Drama sociala e dezvoltata pornind de la o intrig a de moravuri: Matilda, sotia boierului Mustea, are o relatie extraconjugala.
Sofia Nadejde construieste un spatiu de granita in care nu se lupta doar doua feluri de oranduiri sociale, ci si doua tipuri de morala.
Desi, pana la urma, se va impune morala pragmatica si cinica a inavutirii de tip capitalist, vocea nostalgica a naratorului (si, poate, a autoarei insasi) deplange – cumva paradoxal pentru o scriitoare socialista – vechea lume a aristocratiei si reperele oferite de aceasta.
Romanul Patimi ne spune povestea trecerii – individuale, dar si colective – dintr-o lume in alta, a tranzitiei de la o epoc a dominata de mica aristocratie rurala spre una a functionarimii burgheze si a capitalismului
