Schimbarea naste ravna.
Proclu Nicau. - Pr.
Pentru ca, pe masura ce noi nu stam de vorba cu gandurile in timp ce zicem rugaciune, atunci odihnim pe Duhul Sfant in inima noastra.
Dar sa stii ca are mare insemnatate, cand a ajuns un calugar sa-i curete Duhul Sfant inima, are mare valoare.
Atunci s-au tocit colturile.
Si m-a intrebat cineva: &bdquo
Cand s-au tocit?&rdquo
Cand te-a batjocorit si nu te-ai mai tulburat.
Si stand acolo, la manastire, se tocesc colturile.
Caramida e cu colturi.
Ca sa vada, nu ma tulbur eu ca „nu-i complet”? Dar am observat, calugarul ori fratele, cand se duce in manastire, se duce ca o caramida.
Stii de ce zicea el asa? Ca sa ma invat smerenia.
Si cand ma duceam la slujba, acolo, si-l vedeam, mi-aduceam aminte ca nu-s complet. &bdquo
Apai, nici asta nu-i completa”.
Iar imi punea alte intrebari.
Si cand gateam, el spunea asa: &bdquo
Inca nu-i complet”.
Si nebunelul acela imi punea unele intrebari.
Uite cum, in schitul acela, la schitul Sihla era un nebunel.
Ar trebui sa dispara nesimtirea.
Dar, ca sa-ti spun, e mare nenorocire cu patima asta a nesimtirii.
Si daca vezi ca nici asa, iesi la aer liber, adica [in] aerul de-afara te mai descurci, e mai usor.
Daca eu citesc la Psaltire, vine plictisirea, vin gandurile, las si citesc o foaie, ori o jumatate de foaie din alta carte.
Si daca nu pot nici prin fortare, [trebuie] a schimba.
Incerci sa zici rugaciunea [pe] care ai inceput-o, si daca vezi ca vine plictisirea, oboseala, somn si alta tulburare in timpul acela, trebuie sa ma fortez.
Schimbarea naste ravna
