Un artist ucide si lumea din jurul lui se schimba.
Amalia, o adolescenta deloc banala, dispare intr-o dimineata de decembrie.
Oamenii sunt priviti ca obiecte de catre artistul nihilist, intr-o rasturnare a filosofiei umaniste, perfect asumata si justificata..
In cea mai mare parte a sa, avem insa de-a face cu un roman extrem de actual, in paginile caruia sunt surprinse – pentru prima data in literatura – evenimentele politico-sociale din februarie 2012.
Pe langa ritmul alert si personajele viu colorate, “Pervertirea” este un roman care problematizeaza, in special moralitatea.
In numele artei, se poate ajunge si la crima?*“Pervertirea” creeaza si o bresa in timp, transportandu-ne la un moment dat in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Singurul subiect pe care nihilismul nu il atinge este arta.
Pe urmele Amaliei, pasim intr-un Bucuresti underground, cu cluburi dedicate sado-masochismului, dar si cu memorabila si fascinanta Cala, un loc desprins parca din Calauza lui Tarkovski.
Alte figuri pitoresti apar treptat in rolul de suspecti: o Dominatoare, o adolescenta cu tendinte de nimfomanie, Babuinu – tatal vitreg al Amaliei, un paznic nebun al Calei, un mos insotit de o ceata de pelicani.
Imaginatia celor trei protagonisti abunda de fabulos, distopic, umor negru, cinism.
Cautarea Amaliei reprezinta pentru fiecare dintre cei trei o introspectie dura, o permanenta si caustica analiza a umanitatii degradate.
Revoltele sociale din februarie 2012 constituie, in premiera in literatura romana, o parte din fundalul actiunii.
In cautarea ei pornesc trei prieteni care sunt, in acelasi timp, si suspecti in cazul disparitiei tinerei: un scriitor mizantrop si de succes, un pictor fascinat de lolite, dar si de septuagenare, o prostituata atrasa de tot ce inseamna sex extrem.
Un artist ucide si lumea din jurul lui se schimba.
Amalia, o adolescenta deloc banala, dispare intr-o dimineata de decembrie
