Casa lui Piranesi nu e deloc una obisnuita: are camere infinite, coridoare nesfarsite, peretii sunt ticsiti de mii si mii de statui, toate diferite.
Ceea ce este ciudat, pentru ca din cate imi amintesc acesta nu este numele meu.”.
Asa imi spune el mie.
Oare ar mai trebui cautata Cunoasterea in acest caz? &bdquo
Frumusetea Casei este incomensurabila, Bunatatea ei, infinita.” &bdquo
Piranesi.
Dar Casa deja vorbeste cu Piranesi, iar Piranesi deja cunoaste Fluxurile si modurile prin care Casa are grija de nevoile lui.
Cei doi sunt prieteni si oameni de stiinta care vor sa desluseasca misterele Cunoasterii.
Piranesi nu isi aminteste daca acesta chiar este numele lui.
In lume, in Casa deci, traiesc doar doi oameni, Piranesi si Omul celalalt.
Dar Piranesi nu este un roman despre un labirint de camere nesfarsite, Piranesi este despre misterul unei lumi diferite de a noastra, despre puterea Casei si despre intentii ascunse.
Descrierile acestor camere si impresiile lui Piranesi despre ele iti vor taia rasuflarea, iar colindatul printre aceste camere cu arhitecturi bizare si intelesuri misterioase sau infricosatoare - intelesuri atribuite de insusi protagonistul povestii statuilor, camerelor si chiar lumii in care traieste - sunt de o frumusete rapitoare si ametitoare.
Susanna Clarke te atrage din primele pagini in lumea unui barbat care cunoaste un labirint de camere infinite, ornate cu statui de marmura impozante. ! Recomandare Libris
Piranesi este un roman exceptional despre indurare, adaptare si supravietuire, despre interiorizarea frumosului, despre sublim si acceptarea fortelor care nu ne sunt sub control.
Pentru o clipa am avut imaginea a cum ar putea fi daca in loc de doi oameni in Lume ar fi mii.
Aproape ca uitasem sa respir.
Putin mai departe, printre ele, se gasea un Tanar scaldat in Lumina Lunii, cu extazul intiparit pe fata, tinand un steag in mana.
Peretele din Spate era o Masa de Statui - nu aranjate ordonat pe Niveluri, ci doar o multime amestecata, haotica.
Exista chiar si un Caine care, nefiind interesat de Luna, statea pe picioarele din spate, cu labele din fata pe pieptul stapanului sau, cersindu-i atentia.
Doua se tineau in brate; alta tinea mana pe umarul celei din fata sa, ca si cum ar fi vrut s-o impinga sa poata vedea Luna; un copil se agata de mana tatalui sau.
Se deosebeau de Statuile din alte Sali; nu reprezentau indivizi izolati, ci o Multime.
Statuile de pe Pereti erau toate pozitionate ca si cum tocmai s-ar fi intors cu fata spre Usa, cu ochii lor de marmura fixand Luna. -
Madeline Miller
Ce lume fascinanta creeaza Clarke, ce ritm nebun de dezvaluiri, ce protagonist pur si ce personaje secundare fluide moral, ce frumusete, ce tensiune, ce final perfect! -
David Mitchell
Luna Plina era in dreptul Unicei Usi, inundand Sala cu Lumina.
E o poveste miraculoasa si luminoasa, plina de mister si aventuri intr-o lume fantastica, si totodata o meditatie profunda despre conditia umana: despre cum e cand te simti pierdut si apoi te regasesti.
Piranesi m-a uluit.
Mai exista Un Strain care ascunde un secret intunecat.
Doar ca nu e singur in casa.
Viata lui inseamna explorarea casei.
El intelege valurile si modelul labirintului.
Un labirint interior ascunde un ocean: valurile rasuna de sub scari, camerele se inunda in cateva secunde.
Dar Piranesi nu se teme.
Casa lui Piranesi nu e deloc una obisnuita: are camere infinite, coridoare nesfarsite, peretii sunt ticsiti de mii si mii de statui, toate diferite
