Daca vrei sa iei inapoi Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, trebuie sa te faci frate, sora, prieten(a) sau iubit(a) cu Felicia Doleanu! Cred ca s-ar baga sa perturbe putin si statu-quo-ul Insulei Serpilor.
Plina de amintiri nu este un model de viata, ci pur si simplu o marturisire a oltencei plecate la munca in Germania, de unde observa lumea de pe ambele maluri ale Europei – cel vestic, cel estic –, unde sufera, se bucura (mai ales!), si empatizeaza cu toti „ranitii soartei”, fie ei, mai ales, romani. — Saru’ mina, doamna Felicia! — Buna seara! — Ce ne recomandati? — Avem creveti proaspeti, stridii, homari, vreo zece feluri de peste, cotlete de vitel, muschi de vita, paste facute in casa… Ce doriti? — Pai…....
Se metamorfoza in citeva minute, vorbea fara accent in toate aceste limbi si poate chiar in altele… Era teribil! Seful meu, un italian mic si gras, vazind cum cei doi s-au si aruncat la o masa care tocmai se eliberase, m-a rugat sa-i servesc eu.
Nu mare mi-a fost surprinderea sa aflu ba ca-i grec, ba ca-i ceh, ba ca-i ungur, ba ca-i italian, ba ca-i francez, ba ca-i neamt.
De-a lungul anilor, ne intilniseram de mai multe ori si, de fiecare data, ma rugase sa nu spun ca-i roman.
De o inteligenta sclipitoare, specializat in foarte multe „domenii”, vorbind sapte limbi straine foarte bine.
Celalalt era mic si slab, extrem de elegant si pedant, infractor periculos, recidivist, cu multi ani de puscarie prin diverse tari europene.
Toti colegii mei, italienii, il cunosteau, pentru ca le vindea tot felul de aparatura, videocamere, bijuterii, haine, la preturi acceptabile.
Mare si la suflet: s-a intimplat sa-i gaseasca pe nemti dezbracati in propriile dormitoare si i-a acoperit (ca sa nu raceasca), in timp ce-i jefuia.
Mare si la stat: cam un metru nouazeci, atletic.
Mare era si Florin! Mare spargator de case si ciorditor din magazine.
Pe unul il chema Florin si semana teribil cu marele Anthony Quinn.
In seara aceea, pe la ora 21, navalesc doi compatrioti.
Fiecare zi? Un nou spectacol! Creme de la creme se perinda pe-acolo, etalindu-si limuzinele, Rolex-urile, sotiile sau amantele exotice, excentrice, snoabe, parasute ieftine, dar neaparat elegante si pline de bijuterii… Musai sa te faci vazut si sa vezi, sa demonstrezi ca afacerile iti merg struna si ca esti pe val… Era foarte greu sa rezervi o masa, aproape imposibil, de aceea multi veneau si asteptau, pur si simplu, sa se elibereze una la intimplare, oricit de tirziu.
Restaurantul la care lucram era in voga.
Intr-o zi de Florii ma aflam, ca de obicei, la munca.
Cu timpul, amintirile se estompeaza, familia se micsoreaza, prietenii vin si pleaca, unii chiar ramin, gusturile si mirosurile se schimba, devin mai fine, mai delicate… Te adaptezi.
Trecutul navaleste peste tine dureros de real, cu imagini, cu intimplari legate de traditii, de familie si de prieteni, de locuri, de gusturi si de mirosuri. (Flori Balanescu)„Sarbatorile printre straini sint triste, in special in primii ani.
Daca vrei sa iei inapoi Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, trebuie sa te faci frate, sora, prieten(a) sau iubit(a) cu Felicia Doleanu! Cred ca s-ar baga sa perturbe putin si statu-quo-ul Insulei Serpilor.
Plina de amintiri nu este un model de viata, ci pur si simplu o marturisire a oltencei plecate la munca in Germania, de unde observa lumea de pe ambele maluri ale Europei – cel vestic, cel estic –, unde sufera, se bucura (mai ales!), si empatizeaza cu toti „ranitii soartei”, fie ei, mai ales, romani
