Premiul Hugo pentru cel mai bun roman 2017 Cartea a doua din seria Pamantul sfaramat Asta-i mersul lumii: nu cei puternici ii mananca pe cei slabi, ci cei slabi ii insala, ii otravesc si le soptesc la ureche celor puternici pana cand acestia devin slabi la randul lor. fantasybookreview.co.uk.
M-a uluit pur si simplu. fantasyliterature.com Oh, zei! Astept cu nerabdare continuarea. whilereadingandwalking.com Exista, incontestabil, multe aspecte ce recomanda Poarta Obeliscului: comentariul social, povestea devastatoare din punct de vedere emotional, personajele admirabile si multe altele.
Este stralucitoare si stranie in acelasi timp si continua in forta prima carte din serie.
Jemisin, dar Poarta Obeliscului e mult mai buna decat Al Cincilea Anotimp. critiquingchemist.com Nu-mi este clar cum a reusit N.
K.
Emotia cu care am citit Poarta Obeliscului ma determina sa o consider mult mai profunda in comparatie cu predecesoarea sa. famousmonsters.com Nerabdarea mi-a fost rasplatita.
Felul de a scrie este remarcabil, rezultatul fiind o poveste fascinanta.
Jemisin, cea mai buna carte pe care am citit-o anul acesta si una dintre cele mai bune carti pe care le-am citit vreodata.
Publishers Weekly Poarta Obeliscului este o carte excelenta: cea mai buna carte pe care am citit-o avand-o ca autoare pe N.
K.
Library Journal Extrem de captivanta Extraordinara O lume complexa si complicata, cu principii morale denaturate.
Cei care asteptau cu nerabdare continuarea povestii din Al Cincilea Anotimp vor intampina o singura problema: aceea ca tensiunea va fi prelungita din nou, odata cu intoarcerea ultimei pagini a cartii.
Exceptionala.
Dar deodata intelegi ceva: magia deriva din viata, din ceea ce traieste sau a trait, ba chiar si din ceea ce a trait acum atatea ere incat s-a transformat in altceva.
Alabastru - nebunul, distrugatorul lumii, salvatorul - s-a intors cu o misiune: sa-si instruiasca succesoarea, pe Essun, pecetluind astfel, pentru totdeauna, soarta Neclintirii.
Vechile adevaruri ale popoarelor disparute ies din nou la suprafata, iar razboiul purtat de-a lungul veacurilor se poate apropia de final.
Soarta planetei poate fi insa schimbata, numai ca speranta este adanc ingropata sub cenusa.
Continua decadere a civilizatiei face mai sumbru sfarsitul anotimpului.
Premiul Hugo pentru cel mai bun roman 2017 Cartea a doua din seria Pamantul sfaramat Asta-i mersul lumii: nu cei puternici ii mananca pe cei slabi, ci cei slabi ii insala, ii otravesc si le soptesc la ureche celor puternici pana cand acestia devin slabi la randul lor
