„Se repeta in versurile lui C.
Complementar, cuvantul este conceput ca spatiu de autenticitate, de esentializare, cu rol de asemenea izbavitor, cu singura deosebire ca ecuatia academicianului Eugen Simion poate fi prelungita intr-o directie incitanta: daca trilingvismul «babilonic», initial al poetului echivaleaza cu o «pierdere de sine» in lumea cuvintelor (caci altfel nu s-ar justifica exigenta «cautarii cuvantului adevarat»), inseamna ca existenta poetului se consuma in perimetrul de relativitate ludica a unei vieti aflate dincoace de revelatie.” (Stefan Borbely).
Cuvantul – sta scris in straturile profunde ale acestei prezumtii – «purifica», ridica fiinta profana deasupra contingentului alienant, a zbaterii terestre.
Schenk, o „salvare” prin cuvant, o «mantuire» prin livresc sau prin exercitiul concret al conceperii poeziei.
W.
Crohmalniceanu)„ (...) poezia reprezinta, in economia existentiala a lui C.
S. (...) Poemele au o deosebita profunditate!” (Eugen Simion)„In fierberea aceasta nebuna a discursului liric infloresc viziuni memorabile de o rara frumusete pregnanta!” (Ovid.
Schenk, pe langa tema cuvantului (suferinta cuvantului in necuvant), tema identitatii sub forma unei fantasme care sugereaza o nastere obscura.
W. „Se repeta in versurile lui C
