Modernitatea politica, ca o practica ce se poate situa din punct de vedere istoric ca avand debutul odata cu Revolutia americana si cu Revolutia franceza, a plasat in avanscena politica un subiect cu siguranta partial pregatit, dar care, la acel moment, isi lua adevaratul elan pentru a se desfasura in intregime la mijlocul secolului XX.
In prezentul nostru a vorbi despre Democratia reala a maselor, despre o democratie unde oamenii ar lua in grija viitorul lor cu un minim de cunoastere a cauzelor este o poveste, o ideologie sau mai bine zis este masca seducatoare sau plina de grimase a esentei modernitatii: nihilismul..
Acest nou subiect al istoriei nu este altul decat cetateanul democratiei maselor, fie ca este vorba de cel al democratiei capitaliste sau de cel din Democratia populara sau comunista (care nu a abolit votul universal, asa cum trebuie, din nou, reamintit; chiar daca a fost doar formal, a fost; si de ce totusi acesta a fost asa? de ce aceasta necesitate?), acesta din urma nefiind decat un subprodus al primului.
Modernitatea politica, ca o practica ce se poate situa din punct de vedere istoric ca avand debutul odata cu Revolutia americana si cu Revolutia franceza, a plasat in avanscena politica un subiect cu siguranta partial pregatit, dar care, la acel moment, isi lua adevaratul elan pentru a se desfasura in intregime la mijlocul secolului XX