Politica Romaniei fata de Problema Palestiniana 1948-1979 | Cristina Nedelcu - Cetatea de Scaun

Cumpara politica romaniei fata cetatea de scaun de calitate.
Pe yeo poti sa gasesti cel mai bun pret pentru politica romaniei fata cetatea de scaun

Problema Palestiniana nu poate fi redusa si nici inteleasa prin concentrarea sche­matica si deformata a atentiei si analizei doar la situatia populatiei palestiniene si a unui stat al acesteia, ci ea trebuie considerata intr-un ansamblu care implica analiza genezei si influentelor unor ideologii si ale unor tipuri de abordari si comportamente care au caracterizat state, organizatii, populatii, lideri, analiza relatiilor interetnice, interreligioase si interstatale din zona si a impactului intereselor strategice, politice si economice ale unor centre de putere extraregionale.
Sunt primele ganduri pe care am fost tentat sa le comentez aici, la inceputul acestui material in legatura cu tema, dar ca si martor al stradaniilor intreprinse de autoare pentru documentare si elaborarea lucrarii de fata si, desigur, la contactul cu rezultatele finale ale cercetarilor Domniei Sale si care demonstreaza ca domnisoara Cristina Nedelcu a depasit, cu succes, toate aceste dificultati.
Diversitatea surselor este contracarata de numarul redus al celor de prima marime accesibile, opiniile exprimate nu doar de oameni politici, ci si de analisti, sunt de multe ori unilaterale sau chiar radical alterate de subiectivism, chiar de par­ti­za­nat intransigent, explicabile prin indelungatele tensiuni si crize si desigur, in pri­mul rand, prin mizele ”jocului”, dar inacceptabile din punct de vedere stiintific.
Cealalta componenta a temei, care este, de fapt, subiectul – anume Politica ex­ter­na a Romaniei in anii 1948-1979 asa cum s-a focalizat pe Problema Palestiniana – a be­ne­ficiat in perioada postdecembrista si, in special, in ultimul deceniu, de posibilitatea de a fi analizata in baza accesului la fonduri de surse de prima importanta, dar clisee istoriografice sau optiuni cu motivatii extrastiintifice, sunt nu doar inca prezente, ci constituie si suporturi pseudo-stiintifice pentru promovarea, uneori antitemizanta, a unor opinii, teze si concluzii care aduc aminte de ,,ministerul adevarului”, au mo­ti­va­tii ideologice si politice mai mult sau mai putin usor de descifrat, dar se afla in flagranta contradictie cu regulile cercetarii stiintifice a istoriei.
Dificultatile sunt generate si de alti factori.
Problema Palestiniana nu poate fi redusa si nici inteleasa prin concentrarea sche­matica si deformata a atentiei si analizei doar la situatia populatiei palestiniene si a unui stat al acesteia, ci ea trebuie considerata intr-un ansamblu care implica analiza genezei si influentelor unor ideologii si ale unor tipuri de abordari si comportamente care au caracterizat state, organizatii, populatii, lideri, analiza relatiilor interetnice, interreligioase si interstatale din zona si a impactului intereselor strategice, politice si economice ale unor centre de putere extraregionale