Așa nu! Așa da! Pe un drum, un câine a sărit la un om și a început să-l latre.
Dacă tu ai fost rău cu câinele, cum ai fi vrut să fie el cu tine? hai, vino și mângâie-l!....
Apoi s-a așezat lângă călugăr, dând din coadă: - Vezi, omule, i-a spus părintele celui din spatele gardului, bunătatea naște totdeauna bunătate.
Imediat, acesta a încetat să latre, s-a apropiat ușor-ușor și, dându-și seama de bunătatea omului, a luat bucățica de pâine chiar din mâna acestuia și a început să mănânce de zor.
Liniștit, călugărul a scos o bucată de pâine din traistă și a întins-o cățelului.
Văzându-l, câinele a sărit la părintele, lătrând și arătându-și colții.
Chiar în acel timp, a trecut pe stradă și un călugăr.
Acum stătea acolo, în timp ce câinele urla de mama focului dincolo de gard.
Speriat rău, omul a mai apucat doar să intre într-o curte și să trântească poarta.
Câinele s-a ferit și, ce să vezi?!, a sărit apoi mai tare la om, gata-gata să-l muște.
Omul, însă, a pus imediat mâna pe o piatră și a aruncat după animal.
Așa nu! Așa da! Pe un drum, un câine a sărit la un om și a început să-l latre
