Menuț Maximinian ne oferă, prin această carte, o frumoasă călătorie în lumea satului românesc așa cum arată el în lumina sărbătorilor pascale.
Părintele EpiSCOP Macarie Drăgoi al Europei de Nord.
Binecivintez din toată inima demersurile destoinicului etnolog și jurnalist creștin Menuț Maximinian, prin care ne aduce înainte mărturii din lumea satului năsăudean, despre cum se poate trăi armonios cu Dumenzeu, cu natura și cu oamenii. Întâlnim o anumită familiaritate, plină de limină și bucurie, cu sfinții și cu Dumnezeu. Într-o astfel de lume întâlnim o credință trăită, o crediunță care modelează viața oamenilor și a coelctivității.
Acesta era (iar, pe alocuri, încă este) universul vechiului sat românesc, un univers în care materia este sfințită și adusă în starea de prescură pe altarul cosmic.
Culegând povestiri despre obiceiurile de odinioară de la bătrânii vetrelor năsăudene și documentându-se din lucrări de specialitate, autorul ne aduce într-un univers în care cele de jos se întrepătrund cu cele de sus, în care reguli de viață cotidiană sunt rânduite în funcție de sărbătorile creștine, în care mirosul de tămâie se amestecă cu cel al aromelor și miresmelor cămărilor și caselor gătite de praznic.
Menuț Maximinian ne oferă, prin această carte, o frumoasă călătorie în lumea satului românesc așa cum arată el în lumina sărbătorilor pascale
