O poveste cu talc despre capcanele tehnologiei si despre nevoia continua a omului de a se intoarce la carte! Intr-o societate a viitorului ori intr-o lume paralela, in Orasul Roboteilor, la numarul 24, surubarea harnicul si punctualul robotel Nter.
Din acest punct de vedere, si urcatul pe acoperis capata o noua valenta: Nter isi surprinde roadele muncii, presc.
In plus, acesta intelege ca a spune povesti ii este acum misiunea si menirea.
Copacul reusise sa-i sadeasca, in cele mai tainice unghere ale circuitului, samanta intelepciunii si a cunoasterii.
Dar, in final, asistam la metamorfozarea ireversibila a micului robot.
Pe de alta parte, Nter reuseste sa se sustraga unui final la fel de trist, fiind validat numai prin perspectiva utilitatii sale in marea Fabrica.
Pe de o parte, pentru un bine abstract si ininteligibil, este anulat idealismul Copacului Biblioteca.
Distopic prin esenta, in universul coagulat de Iulia Burlac personajele care deraiaza sunt "corijate", fara a se tine seama insa de individualitatea lor. "
Comisia de Erori si Etichete" ii stabileste micului robot un verdict categoric: infectarea cu un virus a carei sursa este Copacul Biblioteca, iar sanctiunea aferenta il condamna pe acesta la dezasamblare.
Inopinata ca influenta, dar voluntara ca manifestare, transformarea lui Nter este de-acum organica: povestile ii declanseaza furnicaturi electrice in toate suruburile, in toti senzorii si-n toate piulitele si-i inrauresc existenta - ledurile incep sa-i straluceasca in culori nebanuite, iar sablonardul muncii este inlocuit cu creativitatea.
Insa, intr-o societate guvernata de cliseu, nerespectarea standardelor este pedepsita.
Asadar, protagonistul intuieste importanta propriului gest, insa nu traieste desavarsirea lui decat atunci cand intalneste vechiul arbore de incarcare - Copacul Biblioteca.
Cu alte cuvinte, robotelul citeste pentru bucuria de a citi si atunci cand nu mai gaseste ce citi.
Nter citeste mesaje cu caracter functional pentru ca actul lecturii ii este necesitate, ostoindu-si trebuinta si daca celelalte tipuri de carti au fost date uitarii.
Cu toate acestea, a citi nu reprezinta numai o conditie necesara pentru receptarea diferita a contextului personal si global, ci si o nevoie fundamentala.
Acest fapt ne este sugerat de ritualul urcatului pe acoperis: privirea orasului de sus denota detasarea si capacitatea de a privi exteriorul in ansamblu.
Mai mult decat atat, singularitatea robotelului este reiterata si de exercitiul lecturii implinit zilnic.
Desi tipic pentru categoria roboteilor meticulos asamblati si corect programati, figura lui Nter se distinge in aceasta mare conformista: nu prin activitatea muncitoreasca pe care o desfasoara dupa acelasi tipar, ci prin raportarea acestuia la lumea inconjuratoare gratie unei constiinte superioare.
In sensul acesta, in demersul intelegerii subtextuale ne este ghid insusi protagonistul.
Ce buton va apasa Nter? Da sau Nu? Si totusi, clicul pe care il apasa robotelul nu puncteaza deznodamantul - nici al acestuia, nici al povestirii; ci declanseaza noi evenimente si sensuri in economia naratiunii ,,Povestea lui Nter".
Norocul ii surade simpaticului personaj, insa incarcarea bateriei nu poate continua fara descarcarea unui fisier.
Si culmea, fara strop de baterie! Cu toate acestea, in aparenta cea mai proasta zi din viata lui, robotelul da peste un vechi arbore de incarcare.
A fost ziua in care s-a pierdut, ramanand singur si izolat de civilizatie, intr-un cartier vechi si abandonat.
Iar odata ajuns acasa, acesta isi incarca bateria si citea o carte cu instructiuni sau un manual de utilizare.
Dar in viata lui Nter a existat si o zi mai deosebita decat toate celelalte.
La finalul programului insa, Nter se cocota pe acoperisul Fabricii pentru a simti forfota orasului.
Facand parte din seria Muncitor 2.
A.1., micul robot se indeletnicea cu o munca repetitiva si usor monotona.
Povestea lui se deruleaza in lumea calculata si exacta a roboteilor si a tehnologiei si a fost digitalizata de scriitoarea Iulia Burlac sub titlul Povestea lui Nter .
O poveste cu talc despre capcanele tehnologiei si despre nevoia continua a omului de a se intoarce la carte! Intr-o societate a viitorului ori intr-o lume paralela, in Orasul Roboteilor, la numarul 24, surubarea harnicul si punctualul robotel Nter
