Prefata In contextul operei folcloristice foarte erse a lui Simion Teodorescu-Kirileanu ndash dar dominata de interesul fata de traditiile si legendele populare istorice referitoare la Stefan cel Mare si Alexandru Ioan Cuza ndash vol. ldquo Cu alte cuvinte ni se releva nu numai.
Teodorescu-Kirileanu sa continue culegerea de Povesti basarabene dupa ce descoperise o mina atat de bogata In orice caz succesul expeditiei din 1918 putea sa constituie un indemn in acest sens doar a mai trait 8 ani.
E pacat pentru ca basmul nu prea a stat in atentia folcloristilor basarabeni interbelici intrand in sfera lor stiintifica de interes de-abia mai tarziu cand naratiunile populare nu mai aveau vigoarea de pana atunci si cand mentalitatea generatiilor mai noi pervertise intrucatva sensurile primare ale fabulei si semnificatiile personajelor.
Cateva trasaturi sau accente desprinse din bdquo povestile ldquo volumului ne permit sa privim cu alti ochi sugestiile oferite de basmele ceva mai putin arhaice de dincoace de Prut.
Asa de pilda formula de atentionare a ascultatorilor ca basmul Baba groasa spaima lumii mai are mult pana sa se incheie bdquo S-au mers s-au mers Ca vorba din poveste Ca-nainte mult mai este ldquo contine in partea a doua cateva versuri care intaresc ideea formulata de mai multi folcloristi romani intre care il amintim pe Ovidiu Barlea ca povestitul a avut initial o functie magica iar ulterior religios-sacra bdquo Dumnezeu la noi soseste Pe toti ne blagosloveste De nu-n casa La fereastra S-asculte povestea noastra ...
Fieraru nu au precizata data inregistrarii dar e mai mult ca sigur ca ele au fost notate tot in acest rastimp.
Povestile Baba groasa spaima lumii Povestea Oftului si Murgoci si Alaci ndash ce intregesc volumul ndash auzite de la Vasile Hutanu din localitatea Parliti tinutul Balti care nu poarta nicio data vor fi fost culese dupa toate probabilitatile la intoarcerea din calatoria din martie 1918.
Era una dintre primele culegeri de Povesti realizate de un roman de dincoace de Prut la romanii de dincolo de raul despartitor o sondare in universul basmului basarabean spre a dovedi identitatea de gandire si reprezentare artistica pe toata intinderea spatiului etnic romanesc sau cum se spunea nu demult o incercare de reunire spirituala a noastra prin arcurile sprijinite pe stalpii deopotriva de solizi ai basmelor de pe ambele maluri ale Prutului.
Izolata de fluxul evolutiei spirituale nationale reintegrata doar partial judetele sudice Bolgrad Cahul si Ismail cursului firesc intre 1856-1878 Basarabia releva si in domeniul basmului dincolo de stadiul ceva mai arhaic vizibil in special in straiele lingvistice unitatea de fond si forma cel putin in cadrul esantionului imortalizat care sugereaza de fapt intregul.
Toate temele se constituie clar in variante ale tipurilor de basme deja inregistrate consemnate de Lazar Saineanu in bdquo tipologia ldquo sa 1895 si ulterior de Arthur Schullerus 1927 .
Niciun subiect nou nu se contureaza in paginile cartii desi culegatorul a aflat cativa povestitori deosebiti detinatori dupa cat deducem ai unui bogat repertoriu traditional.
Chiar ne intrebam ce-l va fi oprit pe S.
Const.
Alte doua basme Tu ai castigat un suflet si eu doua si Naum culese tot de la Gh.
Fieraru 20 martie 1918 Omul milostiv de la acelasi povestitor 21 martie 1918.
Const.
Cocu 19 martie 1918 Iov de la Ion Cocu 19 martie 1918 Ileana Cosanzeana de la Gh.
Povesti basarabene probabil cel mai valoros dintre toate din punct de vedere artistic ocupa un loc aparte.
El reprezinta rodul unei scurte dar rodnice calatorii intreprinsa de culegator in Basarabia cu prilejul marelui eveniment al reunirii cu patria muma in martie 1918 a acestei importante provincii romanesti samovolnic rapita de rusi la 1812.
Dupa cum rezulta din informatiile de la sfarsitul textelor inregistrate Simion Teodorescu-Kirileanu s-a oprit trei zile 19-21 martie 1918 in localitatea Negresti tinutul Chisinau de unde a notat si poate le-a repovestit in forma lor finala sase din cele noua Povesti cate cuprinde volumul respectiv Omul la teapa si apa la matca de la Gh.
Prefata In contextul operei folcloristice foarte erse a lui Simion Teodorescu-Kirileanu ndash dar dominata de interesul fata de traditiile si legendele populare istorice referitoare la Stefan cel Mare si Alexandru Ioan Cuza ndash vol
