Al doilea copil din saptesprezece ai familiei Ulieru din Campulung-Muscel, George Ulieru avea sa fie "doctor in medicina si chirurgie" dar si un condeier dedicat umanismului formatiei sale profesionale.
Inchinate Divinitatii, cele 103 canturi ne cuceresc prin simplitatea eleganta a cuvantului.....
Limbajul este un pic arhaic dar fermecator tocmai din acest motiv, un limbaj poetic si vizual.
Pe aceasta insa Didi a notat: Presented by...? Am citit-o pe nerasuflate, uimita si fascinata de sensibilitatea traducerii.
Meticuloasa, pe fisa cartii Didi nota intotdeauna data si numele celui ce-i oferise cartea.
Andre Gide afirma ca i-a facut placere ca prin aceasta traducere sa-si aduca partea lui de umilinta in fata lui Tagore, asa cum Tagore insusi o facuse atunci cand cantase in fata divinitatii.
Cartea Prinos de cantece am descoperit-o in biblioteca lui Didi - Amita Bhose.
Dragostea divina este simpla, umila, ofranda a cantecului suflet.
Cele 103 poeme in proza inchinate divinitatii se pot citi fara vreo pregatire anume.
Tagore oferise lumii propria traducere engleza a poemelor selectate din Gitanjali, alte opt carti si o drama.
Cu umor trist, George Ulieru scrie un articol in Facla: "Rabindranath Tagore confiscat in Romania".
Afisul cuprinzand si o traducere a lui Tagore - o oda celor umili dar tiparita cu litere rosii, a fost considerata un manifest comunist de catre autoritatile locale, astfel ca toate cele 1000 de exemplare au trebuit sa fie predate politiei, in 1925.
Tot in 1921 George Ulieru tiparise o brosura de 8 pagini intitulata Poeme, cu traduceri din Tagore.
De altfel, Profetul Indiei a fost o sursa de inspiratie continua pentru medicul-scriitor dar se pare ca si izvorul unor necazuri.
George Ulieru mai publicase poeme traduse din Tagore in periodice, mai ales in Analele Dobrogei, unde a si debutat, incepand cu 1921.
Si prima traducere a Gitanjali in romana.
Mitu, Pitesti, a fost, in ordine cronologica, al cincilea volum tradus in Romania.
Volumul Prinos de cantece, talmacirea din franceza a Gitanjali, dupa versiunea oferita de Andre Gide, publicat in 1923 la Noua tipografie "Artistica" P.
Avea sa-i fie cunoscut prin traducerea in franceza a lui Andre Gide in 1917, sub titlul L\'offrande lyrique.
George Ulieru nu avea cum ramane indiferent umanismului lui Tagore, primul scriitor asiatic laureat al Premiului Nobel pentru Literatura - 1913 - pentru propria traducere a Gitanjali in engleza.
Ion Biberi, scriitor si medic totodata, precum George Ulieru, il descria ca fiind "un pacifist, aflat sub influenta intelepciunii indiene a lui Rabindranath Tagore".
Nesupus politic, spirit justitiar, corect, dorind sa faca educatie medicala poporului pe care-l ingrijea, George Ulieru scrie cu ironie, talent, urmandu-si menirea sociala si profesionala, astfel ca ""insemnarile" zugravesc din punct de vedere sanitar rural epoca 1918-1938", cum nota el insusi la inceputul unui jurnal ce avea sa devina, postum, cartea Din carnetul unui medic de plasa.
In permanent conflict cu autoritatile indiferente sau corupte, George Ulieru isi va nota experientele de medic de plasa - de tara - poate si din ambitii literare dar si din dorinta de a lumina "intunericul din patura satelor".
Al doilea copil din saptesprezece ai familiei Ulieru din Campulung-Muscel, George Ulieru avea sa fie "doctor in medicina si chirurgie" dar si un condeier dedicat umanismului formatiei sale profesionale
