Textele incluse în volumul de față, având la bază comunicări susținute în cadrul conferinței unor istorici de prestigiu din România și Republica Moldova („Centenarul Unirii Basarabiei cu România.
Morozan, doctor în istorie, profesor, Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg, Rusia Elena Negru, doctor în istorie, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie din Chișinău Ioana Elena Secu, doctor în istorie cu teza Rolul ideii ruse în politica externă a URSS (1925–1953): „Misiunea universală“ a supremației Uniunii Sovietice, Universitatea București, 2017 Marius Tărîță, cercetător la Institutul de Istorie din Chișinău, Republica Moldova Vitalie Văratic, doctor în istorie, cercetător științific II în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului Radu Ștefan Vergatti, profesor universitar, domeniu istorie, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România.
Brătianu Alesandru Duțu, istoric militar, profesor universitar doctor, fost cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Militară Florin‑Răzvan Mihai, doctor în istorie, cercetător științific III în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului V.
V.
Vasile Buga, coordonator al Centrului de Studii Ruse și Sovietice Flori Bălănescu, cercetător științific III în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română Vasile Buga, doctor în istorie, cercetător asociat la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, coordonator al Centrului de Studii Ruse și Sovietice Florin Constantiniu din cadrul INST Dan Cătănuș, doctor în istorie, cercetător științific II în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului Ion Constantin, doctor în istorie, cercetător asociat al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului Constantin Corneanu, doctor în istorie, cercetător, președinte al Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice Gheorghe I. dr.
Prof.
Morozan, de la Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg, referitoare la situația din Basarabia în preajma începerii Primului Război Mondial.
Pentru a completa această imagine, am considerat oportun să includem și o comunicare inedită, susținută în anul 2014 în cadrul CSRS de istoricul rus V.
V.
Problema Basarabiei în relațiile româno-sovietice/ruse, 1918–2018“, 11–12 aprilie 2018, Centrul de Studii Ruse și Sovietice Florin Constantiniu din cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului), propun deopotrivă surse noi și reinterpretări aduse la zi ale împrejurărilor istorice în care s-a produs unirea Basarabiei cu Regatul României, bătălia diplomatică pentru recunoașterea internațională a Unirii din 27 martie 1918, evoluția problemei Basarabiei în relațiile româno-sovietice și româno-ucrainene în perioada interbelică, disputa istoriografică româno-sovietică în chestiunea Basarabiei în anii postbelici, alte aspecte de interes în conexiune cu problematica abordată.
Textele incluse în volumul de față, având la bază comunicări susținute în cadrul conferinței unor istorici de prestigiu din România și Republica Moldova („Centenarul Unirii Basarabiei cu România
