„Piesele reunite in aceasta antologie se doresc a fi un act de reimprospatare a memoriei, o incercare de a radiografia aceasta forma sofisticata de utopie care a fost comunismul: oroarea travestita in costum umanist.
Pentru ca, in orice moment, noi profeti, noi «mari» iluminati pot sa reinceapa oriunde experimentul «celei mai bune lumi posibile» pe spatele a milioane de oameni...” (Matei Visniec).
Iata de ce strigatul meu esential in piesa Istoria comunismului povestita pentru bolnavii mintal este «Stalin nu e mort!». „Piesele reunite in aceasta antologie se doresc a fi un act de reimprospatare a memoriei, o incercare de a radiografia aceasta forma sofisticata de utopie care a fost comunismul: oroarea travestita in costum umanist