In timp de pace, de normalitate si liniste sociala Propaganda politica nu doarme, ci isi cauta de lucru in forme benigne.
Aceste ingrediente propagandistice sale se regasesc in numeroasele monografii dedicate evenimentelor, dar ele apar disparate, incluse intr-un sir de fapte si intamplari fara a fi relevate ca atare, cu toate ca uneori ele au avut consecinte notabile.....
Descrierea acestor actiuni si a cauzalitatii lor, a contributiilor aduse de diverse personaje implicate in intreaga poveste constituie miezul acestui volum.
De asemenea, identificarea unor caracteristici propagandistice ale evenimentului in cauza, credem ca poate contribui la completarea contextului politic si social in care s-au desfasurat actiunile de propaganda.
De aceea am considerat absolut necesar drept punct de plecare o scurta prezentare a principalelor date ce definesc istoric fiecare eveniment luat in considerare.
Totusi un aparat teoretic nu este suficient pentru a intelege modul in care un concept – Propaganda – a fost aplicat in realitate, printre oamenii timpului respectiv.
De aceea, si pe buna dreptate, Propaganda este un concept ce continua sa suporte o pecete peiorativa.
Din multitudinea intelesurilor atribuite propagandei, noi am propus o definitie proprie (Hentea, 2008), la care ne-am raportat pe parcursul acestei carti: ”Actiuni de comunicare persuasiva planificate, sustinute de un sponsor, avand drept scop final influentarea si chiar modificarea atitudinilor si comportamentelor unei audiente tinta selectate, pentru satisfacerea unor interese politice ale sponsorului, folosind informatii si argumente false, partial adevarate, denaturate si exclusive, alaturi de cele adevarate si insotite de diverse forme de constrangere si cenzura.” In multe situatii, tinand seama de terminologia specifica momentului, Propaganda nu va fi mentionata ca atare, in locul sau fiind folosite concepte strans inrudite cu acesta, precum razboi mediatic, relatii publice, operatii psihologice (PSYOPS), manipulare etc.
Din contra, au avut de suferit cei asupra carora a fost napustita propaganda, carnea de tun a fiecarei natiuni, victimele sigure ale manipularilor, inflamarilor, fanatismelor sau exceselor de tot felul, fie acestea nationaliste, patriotarde, religioase sau sociale.
Cei care au profitat, temporar, de Propaganda au fost invariabil doar liderii momentului, si ulterior invingatorii.
Asa cum speram sa rezulte din aceasta rememorare istorica din perspectiva propagandistica a unor evenimente dramatice din istoria omenirii, efectele propagandei au fost devastatoare mai ales in timp de criza sau razboi.
Acest lucru a devenit evident atunci cand crizele si razboaiele s-au incheiat, iar peste cenusa propagandei ce a inflamat spiritele a aparut adevarul asupra absurdului si ororilor nenorocite ce tocmai s-au petrecut.
Asadar nu orice campanie sau actiune de Propaganda trebuie stigmatizata apriori cu o conotatie negativa, cu o prejudecata subversiva, oculta.
Ce-i drept, omenirea a cunoscut in decursul ultimelor doua secole mai mult o Propaganda ticaloasa, desfasurata de cei putini impotriva celor multi, dar in interesul aproape exclusiv al primilor.
La noi, in istoria romanilor a fost cazul propagandei pentru unirea Principatelor romane, apoi pentru Marea Unire de la 1 decembrie 1918 si mai recent Propaganda pentru intrarea Romaniei in NATO.
Se intampla ceea ce s-ar putea numi o Propaganda pozitiva, adica spre binele general al oamenilor asupra careia este indreptata.
In timp de pace, de normalitate si liniste sociala Propaganda politica nu doarme, ci isi cauta de lucru in forme benigne
