Înființată în anii 1920 cu intenția de a folosi ce se cunoșteala momentul respectiv despre comportamentul uman pentru optimizareapotențialului sportivilor și pentru creșterea stării de bine aacestora, Psihologia sportului a cunoscut apoi un declin de câtevadecenii.
Variațiil. 105)Figura 5.6.
Modelul „catastrofei" (Weinberg & Gould, 1995, p. 105)Figura 5.5.
Un profil „aisberg" (Weinberg & Gould, 1995,p.
Mahlo, 1965)Figura 5.4.
Componentele comportamentului tactic (Fr.
Categoriile de atribuiriFigura 5.3.
Trebuințe și motive – relațiiFigura 5.2.
Un model sincron al pregătirii psihiceFigura 5.1.
Schema efectelor surmenajului Figura 4.1.
Caracterizarea psihologică a unui sport(probe/ ramuri)Figura 3.2.
Factorii dezvoltării capacității psihice (Epuran,1980)Figura 3.1.
Capacitatea psihicăFigura 2.11.
Determinarea pluridisciplinară a antrenamentului sportiv(Epuran, 1990)Figura 2.10.
Schema de ansamblu a aptitudinilor performanțiale însportFigura 2.9.
Structura aptitudinii generale motrice („G" — motric)— Epuran, 1968Figura 2.8.
Structura aptitudinii generale motrice („G" — motric)— Epuran, 1968Figura 2.7.
Hruşcev)Figura 2.6. „Condiţiile" realizării rezultatului sportiv(V.
B.
Svarţ şi S.
V.
Factorii participanți la prestația fizică (VassilisKlissouras)Figura 2.5.
Factorii coordinativi sau capacități coordinative =îndemânare, dexteritate și iscusință (sunt capacitățideterminate de procesele de reglare și ghidare a gesturilor).(Jürgen Weineck)Figura 2.5.
Factorii capacității de performanță: factoricoordonatori.
Bauersfeld și G.
Schröter)Figura 2.4.
Factorii de performanță (K.
H.
Factorii „capacităţii de lucru" (Gujalovski)Figura 2.3.
Factorii de performanță în trei sporturi diferiteFigura 2.2.
Domeniile psihologiei sportuluiFigura 2.1.
Sistemul științelor psihologice aplicate activitățilorcorporaleFigura 1.3.
Triada cercetare — învăţământ — practicăFigura 1.2.
Solicitarilepsihice în sportCapitolul 4 - Psihologia antrenamentuluiCapitolul 5 - Psihologia concursuluiCapitolul 6 - Pregătirea psihică pentru concursCapitolul 7 - Conștientizarea activității sportivilorCapitolul 8 - Practica reglării și autoreglarii stărilor psihiceBIBLIOGRAFIEFIGURIFigura 1.1. În prezent este cadru didactic asociat la UniversitateaTitu Maiorescu, la programul de Master în Psihologia Sportului.- autorii CUPRINSCapitolul 1 - Domeniul psihologiei sportuluiCapitolul 2 - Psihologia performanței sportiveCapitolul 3 - Caracterizarea psihologică a sporturilor.
A lucrat îndomeniul psihologiei sportului de performanță din 1972 cu loturileolimpice de tir, scrimă și gimnastică masculină.
FLORENTINA TONIȚA lucrează în domeniul psihologiei sportului șiperformanței din 1995, acumulând o experiență care vizează toateariile acesteia (cercetare, Psihologia sportului aplicată șiacademică). în psihologie, este director alDepartamentului de Psihologie și Psihoterapie din cadrul Facultățiide Psihologie a Universității „Titu Maiorescu" din București.
Este psihoterapeut, formator și supervizor în hipnoză clinică,ericksoniană și psihoterapie cognitiv-comportamentală, cu oexperiență de peste 30 de ani în aceste domenii. și dr. univ. în PsihologiaSportului, Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova și alUniversității din Iași, Președinte al Consiliului Științeisportului din România.
Irina Holdevici, prof. și dr. univ.
Autorii săi sunt nume demarcă în această ramură relativ tânără a psihologiei, cu atâtmai promițătoare cu cât activitățile sportive încep să capeteun loc tot mai extins în viața oamenilor.
MIHAI EPURAN (1923 – 2020) prof.
Aceasta a renăscut în 1965, odată cu înființareaSocietății Internaționale de Psihologia sportului și cuintroducerea sa în rândul disciplinelor universitare în anii 1970în Statele Unite ale Americii.
Psihologia sportului DE PERFORMANȚĂ este un tratat cuprinzător,bine documentat, cu o importantă componentă practică, tehnică,util tuturor specialiștilor în domeniu. Înființată în anii 1920 cu intenția de a folosi ce se cunoșteala momentul respectiv despre comportamentul uman pentru optimizareapotențialului sportivilor și pentru creșterea stării de bine aacestora, Psihologia sportului a cunoscut apoi un declin de câtevadecenii
