Dincolo de zgomotul pandemiei putem auzi ca in toata lumea armele parca zangane mai tare ca niciodata, fie ca e vorba de nesfarsite "exercitii militare planificate" sau chiar de conflicte deschise ca atare, harmalaia acestora asociindu-se cu cea a pandemiei intr-un vacarm infernal si rau-prevestitor pentru omul obisnuit de oriunde.
Ca ne place sau nu, este evident ca deja am pasit dincolo de pragul unei schimbari majore de paradigma, iar evolutiile se anunta a fi din ce in ce mai tumultuoase..
In plan ideologic, de asemenea, ideologia progresist-globalista pare ca face si ea salturi majore, contextul pandemic parand a-i conveni si chiar a o ajuta pe calea infaptuirii "new-normal-ului".
In fond, este mult mai usor acum, dupa cum s-a demonstrat deja, sa pui un stat, mai multe sau chiar pe toate in genunchi prin facilitarea raspandirii unui agent patogen necunoscut impotriva lor si derularea de operatiuni de razboi psihologic, de intoxicare si promovare a unor pseudosolutii, decat sa iti propui sa le infrangi militar la propriu.
Mai mult decat atat, pandemia in sine, prin metamorfozele bruste pe care le-a impus planului social si contextului de ansamblu, s-a manifestat precum o veritabila "lebada neagra", creand riscuri, vulnerabilitati, dar si oportunitati pentru impatimitii jocului de putere global mai mult sau, unii dintre ei, mai putin straini de originea si natura pandemiei de COVID-19.
Dincolo de zgomotul pandemiei putem auzi ca in toata lumea armele parca zangane mai tare ca niciodata, fie ca e vorba de nesfarsite "exercitii militare planificate" sau chiar de conflicte deschise ca atare, harmalaia acestora asociindu-se cu cea a pandemiei intr-un vacarm infernal si rau-prevestitor pentru omul obisnuit de oriunde
