Lucrarea este dedicată aniversării a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial (1914), război în care România, după doi ani de neutralitate, a intrat să lupte alături de Antantă.
Concepție grafică și grafică de Bogdan Iorga.
Fotograf și fotografiat și-au adus, în egală măsură, obolul la crearea României Mari.
Ei rămân anonimii care și-au periclitat viața, la fel ca simplii combatanți pe care i-au imortalizat, pentru a realiza o operă colectivă perenă, de mare valoare documentară și istorică.
Acești eroi ai imaginii expresive, ai cadrajului impecabil realizat sub focul vrăjmaș, ai subiectului palpitant și, uneori, chiar hazliu - operatorii de fotografie sau de film - nu au nume și nici chip, chiar mai puțin decât modelele lor, soldatul de rând, mitraliorul, tunarul, pontonierul, pilotul de avion, marinarul sau pușcașul din prima linie, rezemat de parapetul tranșeei și privind, vigilent, spre inamic: doar o tunică sau o manta neutră, aplecate asupra aparatului așezat pe trepied. a., alături de miile de combatanți anonimi care și-au jertfit viețile pentru salvarea României vor rămâne, prin aceste imagini, în memoria timpului.
Generali români și francezi - Eremia Grigorescu, Arthur Văitoianu, generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze ș. În aceste imagini se regăsesc figuri emblematice pentru istoria României: Regina Maria, Regele Ferdinand, Principele Carol, principesele Elisabeta Maria, Ileana, principele Nicolae, veniți pe front să-i încurajeze pe soldații români.
Pentru o reconstituire adecvată, imaginile au fost grupate tematic pentru a reda cele mai importante evenimente derulate până la finalul războiului, în 1919: Familia regală pe front, Artileria, Aviația, Marina, Misiunea Militară franceză, Serviciul religios, Prizonieri germani și capturi de război, Ambulanța, Masa ostășească, Repausul, Perioada de ocupație etc.
Bogatul material iconografic a fost conservat, în perioada interbelică și postbelică, în fototeci ale unor muzee și biblioteci: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Militar Național, Biblioteca Academiei Române, Arhivele Naționale, Biblioteca Națională, Arhivele Militare Pitești etc.
Volumul este prefațat de un studiu despre Serviciul Fotografic al Armatei Române, aflat la dispoziția Marelui Cartier General din anul 1916, care includea fotografi și operatori celebri în epocă, a căror misiune era aceea de a însoți deplasarea trupelor pe front, realizând jurnalul iconografic al diverselor unități în timpul manevrelor.
Lucrarea este dedicată aniversării a 100 de ani de la declanșarea Primului Război Mondial (1914), război în care România, după doi ani de neutralitate, a intrat să lupte alături de Antantă
