Luna nu s-a mai ivit de mult deasupra satului, dar singurul care pare sa fi bagat de seama acest lucru neobisnuit e Rendi, baietelul hoinar pripasit pentru o vreme la hanul din sat. — Doamna Chang, incepu baiatul, de ce ati vrut sa spun povesti? — Pentru ca am vrut sa te cunosc, zise Doamna Chang, iar cand oamenii spun povesti impartasesc totodata lucruri despre ei insisi.”.
Nimeni nu scoase un sunet, iar Domnul Shan isi vazu mai departe de citit.” „Rendi intelese ca e timpul sa plece, dar cand Doamna Chang ii intinse un felinar pentru a le lumina calea inapoi spre han, nu se putu abtine sa puna inca o intrebare.
Vorbele sale ramasera in aer precum niste mere mici, coapte, atarnand de o creanga.
Secretul pacii este iertarea.
Acum imi aduc aminte totul. — Da, spuse el.
Ochii lui negri, odata descumpaniti, sclipeau acum a intelepciune.
Domnul Shan ridica privirea.
Mutase muntele din loc.” „— Si atunci, domnule Shan, stiti secretul pacii? glumi Jiming.
Onorabilul meu strabunic era mandru.
In locul lui se intindea acum un urias platou neted de piatra, drept ca o farfurie si nesfarsit precum cerul.
O carte demna de a insoti Batranul din Luna.” Kirkus Review Citate interesante din carte: „Muntele se facuse nevazut.
Ilustratiile detaliate, in tonuri stralucitoare si micile desene asemanatoare unor picturi chinezesti insotesc scenele esentiale ale cartii si dovedesc maiestria generala a cartii.
Opinii editoriale: „Lin impacheteaza povestea eroului ei in straturi de folclor chinezesc, oferind astfel un context cultural bogat.
Dar curand Rendi isi va da seama ca acestea nu sunt simple povesti si ca propria lui aventura ar putea fi cheia misterelor care invaluie Satul cerului Senin.
Serile putinilor oaspeti devin dintr-odata mai frumoase alaturi de doamna Chang care le spune povesti una si una.
Chiar si asa, zilele trec netulburate pana cand o femeie misterioasa isi face aparitia la han.
De la o vreme, isi gaseste cu greu somnul, din cauza bocetelor sfasietoare ale noptii.
Luna nu s-a mai ivit de mult deasupra satului, dar singurul care pare sa fi bagat de seama acest lucru neobisnuit e Rendi, baietelul hoinar pripasit pentru o vreme la hanul din sat
