Raul. Jurnal, 2016–2020

Descriere YEO:

Raul. Jurnal, 2016–2020 - Disponibil la librex.ro

Pe YEO găsești Raul. Jurnal, 2016–2020 de la Humanitas, în categoria Jurnale.

Indiferent de nevoile tale, Raul. Jurnal, 2016–2020 din categoria Jurnale îți poate aduce un echilibru perfect între calitate și preț, cu avantaje practice și moderne.

Preț: 31.2 Lei

Caracteristicile produsului Raul. Jurnal, 2016–2020

• Brand: Humanitas
• Categoria: Jurnale
• Magazin: librex.ro
• Ultima actualizare: 17-11-2024 01:46:45

Comandă Raul. Jurnal, 2016–2020 Online, Simplu și Rapid

Prin intermediul platformei YEO, poți comanda Raul. Jurnal, 2016–2020 de la librex.ro rapid și în siguranță. Bucură-te de o experiență de cumpărături online optimizată și descoperă cele mai bune oferte actualizate constant.

Descriere magazin:
„Român fiind, Radu Vancu are «şapte vieţi în pieptu-i de aramă». Aşa şi nu altfel i se explică frenezia debordantă a zilei şi a clipei. Al doilea volum din Jurnalul lui este, fără să mă tem de cuvânt, hipnotic. Şi ai impresia, citind, că Radu Vancu tocmai a câştigat un pariu cu supranaturalul. E mereu febril, ocupat şi preocupat. Nu mai are mult până să cocheteze cu ubicuitatea. În geografia lui afectivă atrag atenţia două capitale: VancuVer şi (San) Sebastian. Lângă ele, pe aceeaşi hartă, găseşti faruri şi călăuze prin teritoriile prieteniei, ale rezistenţei la ticăloşie, ale admiraţiei şi – rar – ale deznădejdii. Aproape că te cuprinde invidia urmărind acest traseu pe care se ivesc borne luminoase şi unde respiraţia lecturii e accelerată de la un rând la altul. Viaţa lui Radu Vancu, aşa cum e povestită aici, are o încărcare formidabilă. Te şi miri cum se pot mobiliza atâtea resurse pentru atâtea cauze bune. Şi chiar dacă nu te miri, cuviincios şi firesc e să aplauzi paradoxul: autorul Transparenţei e vizibil şi numai bun de strâns în braţe. De ce? Pentru splendida cronică etică pornită din Piaţa Huet a Sibiului «infim şi infinit». Pentru căldura prieteniei cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin, Mircea Cărtărescu, Eugen Ciurtin şi atâţia alţii. Pentru disponibilitatea colosală, care-l face să nu refuze invitaţiile şi să fie o prezenţă mereu proaspătă şi seducătoare. Pentru sprijinul acordat tuturor poeţilor la început de drum. Pentru constatarea că Florenţa e «jignitor de frumoasă». Pentru amintirea tatălui pierdut şi formulele uneori paralizante ale fiului câştigat. Pentru Cami, armonie şi microarmonie. Şi pentru bunătatea lui funciară. Fiindcă – regret că o scriu abia acum – Radu Vancu nu e doar un profesor dăruit, un exigent om al cetăţii şi un scriitor minunat. Radu Vancu e un om bun, iar bunătatea lui ne atinge şi ne încălzeşte pe toţi.“ — RADU PARASCHIVESCU Am tot ezitat dacă să încep acest al doilea jurnal, după încheierea primului; nu voiam să repet pur și simplu ce am spus deja în primul, să îngrămădesc aici alte biografeme & superstiții & gesticulații. Voiam să se schimbe ceva esențial în tonul lui, în ceea ce spune pe deasupra (sau pe dedesubtul) tuturor micilor biografeme pe care le înregistrează. Și azi-dimineață, în vreme ce veneam spre gară prin zorii foarte răcoroși, simțind cum îmi îngheață umerii sub cămașa prea subțire, am înțeles deodată ce s-a schimbat în jurnalul ăsta: pur și simplu mi-a dispărut corpul din el... E, dacă am dreptate în impresia asta, un jurnal fără corp. Și mă întreb dacă e bine sau rău că-i așa – și dacă poate exista așa ceva – sau dacă nu cumva e un obiect imposibil, un cuțit fără mâner căruia-i lipsește lama, cu vorba lui Lichtenberg. Pe copertă: Ioan Iacob, Fără titlu, acuarelă pe hârtie, 1997