Din 1711, cand Dimitrie Cantemir eșua alaturi de Petru cel Mare la Stanilești, pana in decembrie 1989, cand Ion Iliescu cerea disperat ajutorul Moscovei, istoria bataliilor de diferite tipuri care au angrenat Romania sau entitațile statale romanești și Rusia (Imperiul Țarist sau Uniunea Sovietica), fie ca inamici sau aliați, este una teribil de complicata dar, avand, de cele mai multe ori consecințe tragice pentru romani.
Ei au pierdut aproape de fiecare data teritorii, inclusiv atunci cand pacea s-a semnat la București (1812 – raptul Basarabiei) sau cand au fost partenerii rușilor pe campul de lupta (1877-1878; 1944-1945), ca sa nu mai vorbim de indelungile perioade de ocupație ruseasca, soldate cu pustiirea așezarilor și jefuirea vistieriei, dar și a avutului personal al locuitorilor.
Urmele acestor intamplari dramatice au ramas intiparite dureros in subconștientul colectiv al romanilor și au determinat o atitudine de respingere violenta a protectoratului rusesc indiferent de formele lui de manifestare.
Evenimentele din 2022 (mai ales solidarizarea cu Ucraina invadata de Federația Rusa), precedate de aderarea Romaniei la NATO și instalarea scutului anti-racheta de la Deveselu sau a altor baze și echipamente militare, lasa un final deschis – dar tot mai puternic conturat in culori sumbre in relația Romania cu Rusia...
Din 1711, cand Dimitrie Cantemir eșua alaturi de Petru cel Mare la Stanilești, pana in decembrie 1989, cand Ion Iliescu cerea disperat ajutorul Moscovei, istoria bataliilor de diferite tipuri care au angrenat Romania sau entitațile statale romanești și Rusia (Imperiul Țarist sau Uniunea Sovietica), fie ca inamici sau aliați, este una teribil de complicata dar, avand, de cele mai multe ori consecințe tragice pentru romani
