Sa spui multumesc. - Le Monde. - Le Devoir Ne-am putea imagina o relatie apropiata intre loialitate si Recunostinta – sa fii constient de ce datorezi cuiva, sa-i fii recunoscator, nu e acesta punctul de plecare al loialitatii? La un an dupa ce a consacrat un roman primului concept, Delphine de Vigan, care pare hotarita sa dedice un ciclu de texte scurte legaturilor ce unesc oamenii, trece la al doilea, scotind la iveala o carte foarte diferita. -La Croix
Intr-o lume in care discursul urii se dezlantuie pe ecranele noastre, romanul lui Delphine de Vigan pare sa aiba asupra Frantei efectul unui balsam. […] Locuit de taceri coplesitoare, acest roman luminos, scris intr-un stil simplu si tandru la fel ca personajele sale, ne aminteste ca exista atit de multa recunostinta, incit avem nevoie de ani buni inainte s-o putem exprima.
Delphine de Vigan ii priveste cu o imensa empatie pe cei foarte in virsta, atunci cind viata devine o flacara firava, care se poate stinge in orice clipa.
Pe fundalul dramatic al pierderii implacabile, autoarea proiecteaza un fascinant joc al cuvintelor: Michka, afazica, isi pierde cuvintele si inventeaza altele noi, ravasind si orientind vorbirea in directii neasteptate, adesea amuzante, dar mai cu seama induiosatoare.
Ii urmarim rind pe rind, descoperindu-le secretele si ranile vii, necicatrizate.
Ceea ce-i leaga sint amintirile din copilarie si acel „multumesc” pe care n-au mai apucat sa-l spuna, trecutul care se intoarce si le determina viata de mai tirziu.
Recunostinta urmareste destinele a trei personaje: Michka, o batrina doamna odinioara sclipitoare, reporter si corector la reviste de prestigiu, careia batrinetea ii rapeste incet-incet independenta si limbajul, silind-o sa se interneze intr-un camin de batrini
Marie, tinara care a fost crescuta de Michka, pentru ca mama ei a esuat lamentabil, si care, dintr-odata, vede ca nu mai are timp sa-si exprime recunostinta; si Jerome, tinarul ortofonist de la caminul de batrini, care-si face meseria cu daruire si compasiune, fiind absorbit in valsul acesta al recunostintelor. &bdquo
Insa, uneori, este foarte complicat”, ne asigura scriitoarea Delphine de Vigan, ea insasi protagonista unei drame asemanatoare celei din roman, mama ei fiind internata intr-o institutie de boli mintale.
Pare foarte simplu.
Sa primesti Recunostinta celuilalt.
Sa spui multumesc
